Cel mai negru scenariu pentru România, după ce Trump a oprit ajutorul pentru Ucraina

Decizia de a opri livrările de arme pentru Ucraina a fost luată după o şedinţă la care au participat Donald Trump, vicepreşedintele J.D. Vance, secretarul Apărării Pete Hegseth şi secretarul de Stat Marco Rubio. Anunţul oficial ar putea fi făcut de liderul de la Casa Albă în această noapte, atunci când se va adresa Congresului.

Ucrainenii se aşteaptă la un adevărat dezastru. "Eram într-o situaţie foarte rea, acum am trecut la una catastrofală. O să fiu foarte sincer: asta înseamnă că mii de oameni vor muri", a declarat Oleksii Goncharenko, parlamentar ucrainean. 

În Ucraina nu vor mai ajunge rachete pentru avioanele F-16, vehicule blindate şi obuze de artilerie. Apărarea antiaeriană este cea mai afectată pentru că Ucraina rămâne fără rachete pentru sistemele Patriot, singurele care putea opri rachetele balistice ale lui Putin. 

Vezi și

"Aparatură militară care ar putea fi livrată, lucruri care sunt deja în pe drum, lucruri care aşteaptă la graniţă în Polonia, toate vor fi blocate. Şi mai sunt ajutoare de aproape 4 miliarde de dolari pe care Trump le-a moştenit de la administraţia Biden, care aveau permisiunea să fie livrate Ucrainei. Şi acestea par să fi fost puse pe pauză", a declarat Oliver Crook, jurnalist Bloomberg.

Prin această decizie Donald Trump încearcă să pună presiune pe regimul Zelenski să accepte negocieri de pace cu Rusia, care ar însemna inclusiv renunţarea la unele teritorii. De altfel, suspendarea ajutorului a fost primită cu bucurie la Kremlin.

"Este evident că Statele Unite au fost principalul furnizor de armament în acest război. Dacă Statele Unite suspendă livrările atunci va fi cea mai mare contribuţie la procesul de pace", a spus Dmitri Peskov. 

Disperaţi că nu vor mai putea ţine linia frontului, parlamentarii i-au cerut lui Volodimir Zelenski să îi prezinte scuze lui Trump pentru cearta din Biroul Oval. "Ar trebui să dea dovadă de mai multă recunoştinţă pentru că ţara asta a fost alături de ei la bine şi la greu. Poate cineva nu vrea să încheiem un acord. Iar dacă cineva nu vrea un acord, acea persoană nu va mai fi prin preajmă mult timp. Nu va mai fi ascultată mult timp", a declarat Donald Trump. 

"Avem nevoie de pace, o pace adevărată şi justă, nu de război. Şi avem nevoie de garanţii de securitate", a transmis şi Zelenski. Liderul de la Kiev îi transmite lui Donald Trump că regretă cearta din Biroul Oval şi că e gata să semeze acordul pe minerale indiferent de condiţii. "Eu și echipa mea suntem gata să lucrăm sub conducerea puternică a președintelui Trump pentru a obține o pace care să dureze. Apreciem cu adevărat cât de mult a făcut America pentru a ajuta Ucraina să își mențină suveranitatea și independența".

Liderii europeni au transmis însă în weekend că nu pot lua locul Statelor Unite. O declaraţie care a fost ironizată de vicepreşedintele american. "Cea mai bună garanţie de securitate este să oferi americanilor un avantaj economic în viitorul Ucrainei. Este o garanţie de securitate mult mai bună decât 20.000 de militari ai unei ţări oarecare care nu a mai purtat un război de 30 sau 40 de ani", a spus JD Vance.

Potrivit specialiştilor, Ucraina poate rezista cel mult până în vară, dacă livrările nu sunt reluate. Implicaţiile ar fi grave şi pentru România. Moscova a ocupat peninsula Crimeea în 2014 iar după trei ani de război controlează parţial regiunile Herson, Zaporojie, Luhansk şi Donețk, anexate ilegal în 2022, dar şi circa 5% din regiunea Harkov.

Scenariu negru pentru România

Atacuri au loc şi aproape de România, în zona Odesa dar şi la porturile ucrainene de la Dunăre, motiv pentru care tot mai multe drone ruseşti trec graniţa şi se prăbuşesc pe teritoriul nostru. În lipsa sprijinului militar american, trupele Moscovei ar putea ocupa zone mai largi, inclusiv cele de la Marea Neagră, iar astfel România ar putea avea graniţă directă cu Rusia.

Peste 600.000 de militari ruşi sunt mobilizaţi, potrivit spionajului Ucrainei, în zonele ocupate şi în regiunea rusă Kursk. Iar peste 200.000 dintre soldaţi fac parte din unităţi de asalt direct pe linia frontului.

"Ruşii vor apăsa pe acceleraţie. Această avalanşă odată pornită din partea ruşilor, din est către vest, s-ar putea să se oprescă undeva foarte aproape de noi, ca să nu spuneam că în Bugeac sau la gurile Dunării. Iată un scenariu care pentru noi, românii, de neconceput la un moment dat acum este foarte posibil", explică Cristian Barbu, general în armata română. 

În ultimele ore, România a primit asigurări din partea aliaţilor. Şeful NATO l-a sunat pe preşedintele interimar Ilie Bolojan. "România investește în apărare și am discutat despre consolidarea descurajării și apărării, precum și continuarea sprijinului acordat Ucrainei", a transmis Mark Rutte. În acelaşi timp, Jordan Bardella, liderul partidului Adunarea Naţională, a transmis că Franţa rămâne alături de România. "Vă amintesc că Franța are angajamente în estul Europei, are angajamente în România, în Estonia. Garantăm securitatea aeriană și navală în câteva din țările baltice. Cred că aceste angajamente trebuie să fie consolidate".

În al doisprezecele ceas, Uniunea Europeană a venit cu un program de 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea continentului. Ţările vor putea investi sume mari în Apărare fără teamă că vor fi penalizate pentru dificit bugetar. "Dacă statele membre ar crește cheltuielile pentru apărare cu 1,5% din PIB în medie, acest lucru ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani. Trăim într-o eră a reînarmării", a transmis Ursula von der Leyen.

Alte 150 de miliarde de euro vor fi puse la dispoziţia statelor sub formă de împrumut pentru a cumpăra la comun arme şi muniţie. După anunţul de la Bruxelles, acţiunile companiilor româneşti din industria de Apărare au urcat imediat la Bursa de la Bucureşti. Compania Avioane Craiova a crescut cu 30%, IAR Braşov cu 11 la sută, iar acţiunile Aerostar au avut un plus de 9 procente.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰