SUA trimit Ucrainei o armă controversată, interzisă în 100 de ţări. Germania se opune livrării

Germania se opune trimiterii de muniţie cu dispersie Ucrainei, a declarat vineri la Viena şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock, după ce oficiali americani au afirmat că Washingtonul intenţionează să livreze Kievului astfel de arme, respinse pe scară largă pentru faptul că ucid şi mutilează civili.

Majoritatea ţărilor lumii, mai exact 123 de state s-au alăturat Convenţiei privind munițiile cu dispersie. 111 state au ratificat-o și alte 12 state au semnat convenția, dar nu au ratificat-o încă. Convenţia interzice folosirea, stocarea, producerea și transferul muniţiei cu fragmentare.

Pe lista celor 16 țări care refuză să semneze convenția și produc muniții cu dispersie se află Brazilia, China, Egipt, Grecia, Iran, Israel, India, Coreea de Nord, Pakistan, Polonia, România, Rusia, Singapore, Coreea de Sud, Statele Unite și Turcia.

Organizaţiile pentru drepturile omului se opun trimiterii acestor muniţii în Ucraina, iar ministrul de externe german a subliniat că ţara sa, care este unul statele părţi ale Convenţiei privind muniţiile cu dispersie, se opune la rândul său. 

De ce este controversată muniţia cu dispersie sau cu fragmentaţie 

Convenţia privind muniţia cu dispersie, deschisă semnării în 2008 la Oslo, interzice folosirea, stocarea, producţia şi transferul de astfel de muniţie. Casa Albă a afirmat că "examinează activ" trimiterea de muniţie cluster în Ucraina, dar nu are de făcut un anunţ în acest sens. Preşedintele Joe Biden va lua parte săptămâna viitoare la summitul NATO din Lituania, care va fi dominat de războiul din Ucraina, menţionează Reuters.

Organizaţia Human Rights Watch a îndemnat Rusia şi Ucraina să pună capăt utilizării muniţiei cu dispersie şi a cerut SUA să nu livreze acest tip de armament, precizând că acesta a fost folosit atât de forţele ruse, cât şi de cele ucrainene.

Muniţia cu dispersie se divizează în numeroase proiectile de mici dimensiuni care pot semăna moartea pe o zonă întinsă, punând în pericol civili, iar proiectilele neexplodate continuă să prezinte pericol ani la rând după încheierea conflictului.

Casa Albă: Furnizarea de muniţii cu fragmentaţie Ucrainei este "examinată activ"

Administraţia preşedintelui american Joe Biden încă analizează dacă să ofere Ucrainei muniţii cu fragmentaţie, a declarat presei joi un purtător de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates, citat de Reuters, în timp ce alţi doi oficiali americani au declarat acestei agenţii de presă că un anunţ oficial ce va confirma furnizarea unor asemenea muniţii către Kiev ar urma să fie făcut vineri, odată cu anunţarea unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.

Ideea de a furniza Ucrainei muniţii cu fragmentaţie pentru a le folosi în războiul cu Rusia este "examinată activ", dar deocamdată Washingtonul nu are de făcut niciun anunţ concret cu privire la aceasta, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Albe.

New York Times sugerase mai devreme joi că administraţia preşedintelui Biden urma să confirme în cursul zilei furnizarea unor astfel de muniţii pentru armata ucraineană, care a lansat în urmă cu o lună o contraofensivă pentru eliberarea teritoriilor ocupate de trupele ruse, dar care până în prezent a înregistrat doar înaintări minore.

Între timp, doi oficiali americani au declarat agenţiei Reuters, cu condiţia anonimatului, că un nou pachet de ajutor militar american pentru Ucraina, care va include şi obuze cu fragmentaţie de calibrul 155 mm, este aşteptat să fie anunţat vineri.

Acest pachet, ale cărui detalii nu ar fi încă definitivate, ar avea o valoare de peste 500 de milioane de dolari şi va mai cuprinde, printre altele, muniţii pentru lansatoarele multiple de rachete HIMARS, vehicule de luptă de infanterie Bradley şi transportoare blindate Stryker, afirmă unul dintre oficialii citaţi.

Washingtonul nu a aprobat deocamdată furnizarea de muniţii cu fragmentaţie Ucrainei din cauza restricţiilor Congresului şi îngrijorărilor din rândul aliaţilor, dar Kievul a insistat pe lângă responsabilii americani să dea undă verde acestor livrări.

Interzise de mai mult de 120 de ţări, muniţiile cu fragmentaţie eliberează un mare număr de submuniţii de mici dimensiuni care pot ucide nediscriminatoriu pe o zonă extinsă, fiind astfel o ameninţare pentru populaţia civilă. Atât Rusia cât şi Ucraina au folosit astfel de muniţii în războiul lor aflat în desfăşurare, omorând numeroşi civili, a avertizat tot joi Human Rights Watch, care a cerut SUA să nu livreze muniţii de acest fel Kievului.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰