Patru inculpaţi, trimişi în judecată în dosarul incendiului de la Matei Balș, soldat cu 26 de morţi în 2021

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a anunţat marţi că a finalizat, după cinci ani de cercetări, ancheta în cazul incendiului izbucnit în anul 2021 la Institutul "Matei Balş" din Capitală, în urma căruia au decedat pe loc patru pacienţi, ulterior înregistrându-se alte nouă decese, relatează Agerpres. 

În acest caz, au fost trimise în judecată două persoane fizice, respectiv Simona Corina Gabriela Ilie (fostă Bereziţchi), şef Birou Achiziţii în cadrul spitalului - acuzată de abuz în serviciu şi distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru; Mihăiţă Dănilă - cadru tehnic PSI al spitalului şi administrator al firmei Midan Fire Exit SRL (societate care presta servicii de intervenţie pentru situaţii de urgenţă la spiral) - acuzat de distrugere din culpă.

De asemenea, au fost trimise în judecată două persoane juridice: Institutul "Matei Balş" şi firma Midan Fire Exit SRL, ambele pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Conform rechizitoriului trimis la Judecătoria Sectorului 2, la data de 29 ianuarie 2021, în jurul orei 05:05, în contextul pandemiei de COVID-19, în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" - unitate sanitară publică desemnată să acorde asistenţă medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, a căror îngrijire presupunea administrarea continuă de oxigenoterapie - a izbucnit un incendiu cu consecinţe grave.

Cu ocazia cercetării locului faptei, au fost identificaţi patru pacienţi decedaţi. Restul pacienţilor internaţi în pavilion au fost evacuaţi şi transferaţi în alte secţii ale institutului sau în alte unităţi spitaliceşti din Bucureşti. În perioada imediat următoare, alte 22 de persoane care fuseseră internate în Pavilionul V la momentul izbucnirii incendiului au decedat, existând la acel moment suspiciunea că decesele puteau fi puse în legătură cu incendiul.

11 aeroterme şi 8 calorifere electrice, introduse în pavilion

Ancheta a relevat că, pe fondul lipsei agentului termic din unitatea sanitară în perioada respectivă, aparţinătorii pacienţilor au introdus în pavilioane surse externe de încălzire - aeroterme şi calorifere electrice - cu ştiinţa sau cel puţin cu toleranţa personalului medical. Această practică reprezenta o cutumă instalată treptat, iar cercetarea locului faptei a evidenţiat prezenţa a 11 aeroterme şi opt calorifere electrice în incinta Pavilionului V.

Pericolul era cu atât mai ridicat cu cât pacienţii internaţi primeau oxigen prin mască în flux continuu: aerul îmbogăţit cu oxigen îmbibă materialele textile din jur, făcând extrem de uşoară aprinderea lor la contactul cu orice sursă de căldură. Normele sanitare în vigoare interziceau în mod explicit folosirea surselor electrice de încălzire în saloanele cu oxigen activ tocmai din această cauză.

Cercetările efectuate au stabilit că incendiul a fost provocat de contactul unor materiale textile - scame şi/sau lenjerie de pat - cu elementul radiativ al unei aeroterme amplasate pe pardoseală, între paturile 2 şi 3 din salonul 63 de la parterul Pavilionului V. Prezenţa aerotermei a fost documentată prin cercetarea la faţa locului şi prin declaraţiile martorilor, care au arătat că focul a izbucnit iniţial în zona patului 2, utilizat de un pacient intrat în posesia aparatului pe perioada spitalizării.

Urmărirea penală a debutat in rem, sub încadrarea juridică a infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, cu consecinţa decesului a 26 de persoane, precum şi distrugerea, degradarea şi aducerea în stare de neîntrebuinţare a Pavilionului V, a echipamentelor şi sistemelor aferente.

Conform parchetului, ancheta a impus administrarea unui probatoriu variat şi complex, incluzând autopsii medico-legale, expertize genetice pentru identificarea victimelor, expertize criminalistice şi tehnico-ştiinţifice, constatări în specialitatea achiziţii publice şi percheziţii domiciliare. Probele administrate au stabilit că, anterior producerii incendiului, riscurile existente la nivelul unităţii sanitare erau cunoscute şi tolerate, iar imediat după producerea acestuia au fost identificate eforturi de disimulare a neregulilor, indică sursa citată.

 9 din cele 26 de decese, legătură directă cu incendiul

Concluziile autopsiilor medico-legale au avut un impact determinant asupra obiectului cauzei: din cele 26 de persoane decedate, nouă au murit în legătură de cauzalitate cu expunerea la incendiu, iar 17 din cauze patologice, fără legătură cu incendiul.Ca urmare a acestor constatări, la data de 23 iunie 2025, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice, noua încadrare vizând infracţiunea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, cu consecinţa decesului a nouă persoane.

Totodată, a fost dispusă disjungerea cauzei şi clasarea cu privire la cele 17 decese din cauze patologice, faptele neconstituind infracţiuni. La data de 24 iunie 2025, în cauza disjunsă - extinsă şi sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu - procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de patru suspecţi. Ulterior, faţă de aceştia a fost pusă în mişcare acţiunea penală, dobândind calitatea de inculpaţi.

Acuzaţiile aduse inculpaţilor

Simona Corina Gabriela Ilie (fostă Bereziţchi) - şef Birou Achiziţii Publice şi Contractare în cadrul Institutului "Matei Balş", cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, şi distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, în concurs real.

Procurorii susţin că ea a semnat contractul nr. 713/11 februarie 2020, în valoare de 242.000 lei fără TVA, şi actul adiţional nr.1/21 decembrie 2020, în valoare de 66.000 lei fără TVA, cu societatea Midan Fire Exit SRL, prin care firma urma să asigure serviciile de intervenţie pentru situaţii de urgenţă ale institutului.

Contractul a fost atribuit prin achiziţie directă, cu nesocotirea pragului legal de 135.060 lei fără TVA prevăzut de legislaţia achiziţiilor publice: depăşind această sumă, instituţia era obligată să organizeze o procedură concurenţială - licitaţie publică - prin care mai mulţi operatori economici să poată depune oferte. Prin recurgerea la achiziţia directă, această procedură a fost ocolită, ceilalţi operatori economici fiind privaţi de dreptul de a participa.

Anchetatorii spun că acel contract a fost atribuit în scopul favorizării societăţii Midan Fire Exit SRL, cu care inculpata avea legături personale şi profesionale: soţul inculpatei era angajat al societăţii, iar inculpata şi administratorul de facto al acesteia activaseră anterior în structuri comerciale cu acelaşi sediu social şi acelaşi reprezentant.

Prin fapta sa, inculpata a produs o pagubă de 285.999 lei fără TVA în dauna institutului, reprezentând sumele plătite din fonduri publice pentru servicii care nu îndeplineau condiţiile legale şi care s-au dovedit, în concret, ineficiente pentru prevenirea riscurilor şi intervenţia la incendiu.

Procurorii mai susţin că inculpata cunoştea neconformităţile societăţii contractate - aceasta nu deţinea avizul emis de IGSU necesar prestării serviciilor, nu dispunea de echipele specializate, de dotările minime obligatorii şi nici de dispeceratul prevăzut de lege. Această cunoaştere a rezultat chiar din clauzele contractuale redactate de inculpată: obligaţiile esenţiale ale societăţii - obţinerea avizului, constituirea personalului specializat, asigurarea dotării materiale - nu aveau stabilit niciun termen de îndeplinire, lăsând societatea să funcţioneze nelimitat în afara cadrului legal.

Inculpata a creat şi perpetuat astfel o aparenţă de conformitate, în timp ce, în realitate, spitalul era lipsit de un mecanism efectiv de intervenţie în caz de incendiu. La momentul izbucnirii incendiului, absenţa unei structuri reale de intervenţie a făcut ca stingerea ori limitarea consecinţelor acestuia să fie cu neputinţă.

Societatea Midan Fire Exit SRL - cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Din probele administrate a rezultat că societatea a prestat servicii de intervenţie pentru situaţii de urgenţă în cadrul institutului fără a deţine avizul legal emis de IGSU pentru sectorul de competenţă, fără resursă umană şi bază materială adecvate. Serviciile contractate se încadrau în categoria P1 - tipul de serviciu privat pentru situaţii de urgenţă care impune, potrivit legii, constituirea unor echipe specializate de minimum trei persoane pe tură, dotate cu costume de protecţie tip pompier, aparate de respirat cu aer comprimat şi echipamentele de intervenţie aferente. Pe întreaga durată a relaţiei contractuale, societatea nu a solicitat şi nici nu a obţinut avizul necesar, nu a constituit echipele specializate prevăzute de lege şi nu a dispus de niciuna dintre dotările minime obligatorii, inclusiv autospeciale de intervenţie.

În noaptea de 28/29 ianuarie 2021, serviciul era asigurat de un singur pompier, lipsit de costumul de protecţie şi de aparatul de respirat cu aer comprimat prevăzute de normele în vigoare. Lipsa acestor echipamente a făcut imposibilă pătrunderea în zona cu fum pentru a localiza şi stinge focul ori cel puţin pentru a limita extinderea acestuia, echivalând în fapt cu absenţa oricărei capacităţi reale de intervenţie la momentul producerii dezastrului.

Mihăiţă Dănilă - administrator în fapt al societăţii Midan Fire Exit SRL şi, concomitent, cadru tehnic PSI (prevenire şi stingere a incendiilor) angajat în cadrul Institutului "Matei Balş", cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Procurorii spun că acesta a exercitat simultan două roluri cu caracter vădit conflictual. Pe de o parte, în calitate de cadru tehnic PSI al institutului, era legal responsabil cu identificarea şi evaluarea pericolelor de incendiu din unitate, cu instruirea personalului în privinţa riscurilor specifice şi cu asigurarea respectării normelor de apărare împotriva incendiilor - inclusiv interzicerea surselor externe de încălzire în saloanele cu oxigen activ.

Pe de altă parte, el administra în fapt societatea Midan Fire Exit SRL, deşi funcţia formală de administrator era deţinută de o altă persoană care nu exercita nicio atribuţie reală de conducere.

Această dualitate de roluri a generat un mecanism infracţional cu două componente complementare: inculpatul a iniţiat şi instrumentat el însuşi procedurile de contractare a societăţii pe care o administra - întocmind referatele de necesitate prin care justifica achiziţiile şi contribuind astfel la atribuirea contractelor către o societate neconformă, iar concomitent, în calitate de responsabil PSI al institutului, a ignorat în mod sistematic prezenţa aerotermelor în saloanele cu oxigen, fără a-şi îndeplini obligaţia de a identifica şi semnala zonele cu risc ridicat. Prin conduita sa, inculpatul a contribuit direct atât la imposibilitatea prevenirii incendiului, cât şi la imposibilitatea intervenţiei eficiente după producerea acestuia.

Institutul "Matei Balş" - cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Din probele administrate a rezultat că institutul a contractat servicii de intervenţie pentru situaţii de urgenţă cu societatea Midan Fire Exit SRL, neavizată de IGSU şi lipsită de resursele necesare, şi a tolerat, în contextul lipsei agentului termic, introducerea şi utilizarea de surse externe de încălzire în saloanele destinate pacienţilor dependenţi de oxigenoterapie. Personalul medical cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască prezenţa aerotermelor, controalele la intrarea în unitate nu au fost eficiente, iar în unele cazuri cadrele medicale au permis în mod explicit introducerea acestora.

Conform procurorilor, institutul nu a identificat şi nu a evaluat riscurile asociate utilizării surselor electrice de încălzire în spaţii cu concentraţie ridicată de oxigen - deşi normele sanitare interziceau în mod explicit folosirea reşourilor, radiatoarelor şi aerotermelor în saloanele cu oxigen activ tocmai pentru că aerul îmbogăţit cu oxigen face extrem de uşoară aprinderea materialelor textile.

Personalul nu a fost instruit corespunzător cu privire la acest pericol specific, nu a existat un plan efectiv de măsuri la incendiu adus la cunoştinţa angajaţilor şi nu a fost verificată niciodată, pe durata pandemiei, concentraţia de oxigen din saloane. Lipsa unui serviciu de urgenţă conform şi funcţional a determinat imposibilitatea limitării consecinţelor incendiului după izbucnirea acestuia.

"Ancheta a stabilit că dezastrul a fost rezultatul unui concurs de cauze independente şi complementare, fiecare dintre inculpaţi suprimând, prin conduita sa, un mecanism distinct de prevenire sau limitare a consecinţelor incendiului: contractarea unui serviciu privat de urgenţă neconform, cu încălcarea legislaţiei achiziţiilor publice, în scopul favorizării unui operator lipsit de capacitate reală de intervenţie; tolerarea utilizării surselor externe de încălzire în saloane cu aport activ de oxigen; cumulul de roluri incompatibile exercitat de aceeaşi persoană, în calitate de furnizor de facto şi responsabil tehnic PSI simultan al aceleiaşi unităţi sanitare", au concluzionat procurorii. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰