Cum m-am hotărât să-mi donez sângele științei

Cercetătorii din diverse țări au descoperit apa caldă: limfocitele T au un rol important în lupta organismului cu Sars-CoV-2. Wow. Asta au ele în fișa postului, să se bată cu agenții patogeni care ne atacă pe diverse "fronturi". E ceva ce spun - fără să fiu medic - de la începutul pandemiei. Asta presupune să ai un sistem imunitar funcțional și eficient. Cu riscul de a vă plictisi, repet: limfocitele mele T nu sunt doar active, ci cam multe, cam prea mari și ușor isterice. Și veșnic puse pe cafteală. De aia, când aud că "serul X sau Y stimulează limfocitele T" zic "a, OK, merci, nnnnope." Pentru că e ca și cum i-ai da Redbull unuia care suferă de insomnie. Cu siguranță nu e doar cazul meu. În loc să facă (așa cum s-au apucat acum) niște celule "înrăite" artificial, nu mai bine ar studia ciudații ca mine care le au deja, din născare? D-ăștia care nu avem nici voie, nici nevoie de imunizarea parțială, artificială și - adesea - ineficientă oferită de un vaccin născut după o tehnologie pritocită ani întregi, mereu respinsă pentru că nu era considerată sigură, dar aprobată acum, pe repede-nainte, fiindcă ne-am panicat la nivel planetar? Mă ofer, parol. Prefer să particip, benevol și chiar cu bucurie, la un astfel de studiu clinic, decât să particip cu japca la studiul clinic derulat global și promovat drept "unică soluție". Și nu, nu sunt anti-vaccinistă. Sunt pro-vaccinuri, pro-rațiune și pro-sănătate. Le putem avea pe toate trei, dacă ne calmăm un pic și ne uităm obiectiv la ce se întâmplă cu noi și cu lumea.