Laura Nureldin

Proaspătă absolventă de Psihologie-Sociologie, în 23 august 2002 spuneam pentru prima oară ceva la televizor, în direct: ”Good morning! I'm Laura Nureldin and you're watching the news.” De atunci, am spus de multe ori good morning/evening, bună ziua/dimineața/seara. Aproape mereu din studioul unui post de știri. Am spus-o și de pe teren, dar și din spatele camerei, traducând în direct când se alegea un președinte, când murea un monarh, când se isca un război sau se lua o decizie economică de importanță globală. În 2018 am crezut că închei povestea mea de iubire cu televiziunea și că mă dedic în totalitate celeilalte iubiri: scrisul. Voiam doar să le pot dărui oamenilor povești, locuri fermecate, lumi întregi unde să evadeze în filele unei cărți. În fond, făceam asta deja de patru ani, de la debutul meu literar. Însă 2020 a fost anul care m-a făcut să înțeleg că, pe lângă istorisirile cu miros de tipar proaspăt, pot dărui și altfel de povești: știri despre lucruri frumoase, despre locuri pitorești, discuții cu oameni interesanți care fac lucruri uimitoare - veștile bune pe care avem nevoie să le aflăm atunci când totul în jurul nostru pare întunecat și rău. Iar „coperta” care se deschide către această lume de povești-altfel este genericul Observatorului de prânz din weekend. Acolo vă aștept, în fiecare sfârșit de săptămână, să vă arăt că lumea poate fi și frumoasă. Sunt Laura Nureldin. Povestitoare.