Observator în Camera de Gardă
De 17 ani de când sunt jurnalist pe Sănătate, am intrat şi ieşit din spitale de uneori stăteam mai mult în secţii decât acasă. Am stat de vorbă ore întregi, off the record, cu medici, cu asistenţi, cu părinţi, fraţi, surori ai celor bolnavi pe un pat de spital.
Dar pentru prima dată am reluat, la iniţiativa unor colegi, o idee mai veche: hai să vedem cum e dincolo de uşile la care ne uităm ore întregi aşteptând să ne vină rândul. Am propus asta unor medici din camera de gardă, care s-au uitat la mine cu scepticism, mai să-mi spună: voi, presa, daţi doar de rău despre noi, ţineţi doar partea pacienţilor. Le-am răspuns: haideţi să o facem sincer şi arătăm garda exact aşa cum e. Au acceptat. Şi am fost umbra lor, a medicilor, a asistenţilor şi a părinţilor timp de o noapte întreagă.
Am văzut zeci de feţe împietrite de spaimă, ale mamelor cu copii în braţe. Mă gândeam că aşa arătam şi eu atunci când alergam cu copiii în braţe la urgenţe. Îmi duc rar copiii la urgenţe, abia atunci când nimic de acasă sau de la medicul de familie nu mai funcţionează. La un moment dat, unul din ai mei mi-a spus: mama, cred că e cazul să mergem la spital. Avea dreptate!
În schimb în camera de gardă, mulţi dintre copiii pe care i-am văzut, erau bolnavi doar de câteva ore, nici măcar grav. Asta îi agasează de fapt pe medici. Pentru că după 30 de copii trataţi pentru probleme minore, trebuie să fie lucizi pentru un caz grav, o fractură, un accident, o comă alcoolică sau o întoxicaţie. Le-am văzut pe toate într-o noapte şi am observat, încă o dată, problemele acute ale sistemului. Ceva e profund greşit.
Medicii lucrează 24 de ore, plătiţi cu 30 de lei pe oră. Mulţi dintre părinţi vin mai mult să-şi rezolve propriile anxietăţi, decât bolile copiilor. Cheamă ambulanţa după ce mint asupra simptomelor, ca să aibă prioritate la camera de gardă. Apoi ameninţă medicii, iar uneori sparg geamuri în unitatea de primiri urgenţe. Tot pentru prioritate.
Medicii şi asistenţii lucrează cu capul plecat.
Sunt părinte şi vreau prioritate pentru copilul meu. Dar nu cu orice preţ. O vreau în raport cu gravitatea bolii lui. Şi ar trebui să înţelegem cu toţii asta.
Vedeţi de luni la Observator 17, Observator 19 şi pe observatornews.ro trei materiale din camera de gardă. La final ne-am dus cu ele la minister, aşa că o să vedeţi şi soluţiile.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
