Spitalele – închisori cu smintiți la butoane

De Mihaela Călin.
Publicat: 11.03.2021, 12:51.
Actualizat: 11.03.2021, 13:23

Mihaela Călin

Mihaela Călin

De când mă știu eu în această țară oamenii și-au păzit bolnavii în spitale. De când mă știu eu în această țară oamenii au dus pachete cu mâncare la spital bolnavilor lor pentru că mâncarea e puțină și proastă acolo. De când mă știu eu oamenii au dat bani, ciocolată, cafea, țigări Kent medicilor și cadrelor medicale.

Mama mea și-a păzit mama, sora, verișoara internate în spital, după operații. Eu mi-am păzit mama, bunica internate în spital sau după operații. Asta fac toți românii dintotdeauna! Sau cel puțin de când mă știu eu, iar eu am 37 de ani! De atâția amar de ani eu am văzut că e firesc ca lângă fiecare pat cu un bolnav să stea un aparținător. De ce se întâmplă asta? Pentru că asistentele sunt puține, sunt neglijente și nepăsătoare. Asta vă poate răspunde fără să clipească oricine a avut pe cineva drag internat în spital. Stai lângă al tău bolnav ca să îi dai apă, ca să îl miști, ca să îl schimbi de haine, ca să îl monitorizezi, ca să strigi la ele zi sau noapte să vină să își facă meseria pentru că toți românii știu că așa se face, așa e mersul în spitalele noastre. De când mă știu eu în țara asta!

De un an de zile ce se întâmplă în spitalele românești? Habar nu avem pentru că nimeni nu mai intră. Nu mai intră rude, nu mai intră aparținători, nu mai intră presă, nu mai intră nimeni! Îți lași omul pe mâinile lor, ale celor în care de zeci de ani nu avem încredere pentru că îi știm, de zeci de ani, cum își fac meseria! Cine dă acum apă bolnavilor, cine îi întoarce, cine îi schimbă, cine le duce lingura la gură? În multe cazuri am văzut că nimeni! Dacă până acum se mai temeau că îi vede aparținătorul altcuiva, mai strigai după asistente și medici când vedeai că un om din salon se simte rău, mai aduceai de acasă un pachet în plus pentru cine nu avea pe nimeni, mai filmai mizeria sau neglijența și poate se mai temeau de toate acestea, acum sunt protejați, epuizați și puțini. Așa că se dezumanizează complet.

Ce am văzut că se întâmplă la ATI Sibiu, la spitalul din Arad, la Reșița sunt sigură că se întâmplă aproape peste tot: personalul medical nepăsător, arogant și leneș pe care îl știam, acum este și copleșit de numărul de pacienți. Ascultam un medic român care lucrează în cel mai mare spital din Londra și spunea că au apelat la voluntari cu minimă pregătire medicală pentru că asistentele medicale sunt depășite de situație: acum îngrijesc 5 pacienți, iar în mod normal îngrijesc 2 pacienți la ATI. DOI! La noi îngrijesc 25 de pacienți fiecare în mod obișnuit, când nu e pandemie! Surmenajul acesta extrem, suprapus peste mersul tradițional în spitalele românești duce, da, la tratamente inumane.

Cât despre sedarea pacienților... Explicația nonșalantă a specialiștilor ATI cum că ”așa se face”, efectiv, pe mine m-a lăsat fără replică. Te uiți la ei și par oameni normali, cu carte multă ai zice, și de fapt sunt niște smintiți cu halate albe. Procedurile de sedare a pacienților în secțiile ATI, legale și acceptate de sistem la noi, sunt depășite! Pacienți legați, da, erau la ATI, acum 50-70 de ani. Oamenii nu mai sunt tratați în halul acesta nicăieri în lume. Da, se făceau șocuri electrice bolnavilor mintal în toate centrele medicale acum un secol, dar nu se mai fac de mult: este o procedură depășită și inumană, s-au inventat altele. La noi, la ATI, procedurile și practica au rămas la nivelul șocurilor electrice!

Citeşte mai mult pe https://www.mihaelacalin.ro/.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.