Defileul Crişului ar putea deveni primul arheoparc din România
În inima vestului, am putea avea primul arheoparc din România. Proiectul face parte din lista de dorinţe pentru anul viitor a bihorenilor. Defileul Crişului Repede reprezintă o poartă spre cele mai vechi civilizaţii, susţin arheologii.
În inima vestului, am putea avea primul arheoparc din România. Proiectul face parte din lista de dorinţe pentru anul viitor a bihorenilor. Defileul Crişului Repede reprezintă o poartă spre cele mai vechi civilizaţii, susţin arheologii care au făcut descoperiri impresionante aici. Ultima provocare este scoaterea de sub pământ a unei vechi cetăţi din epoca bronzului, unde s-au găsit deja urme de viaţă. Zona a devenit din ce în ce mai vizitată: numai anul acesta au fost peste 15 mii de turişti.
E începutul întoarcerii în timp. Drumul către incinta uneia dintre cele mai vechi fortificaţii de la noi din Defileul Crişului Repede. Un loc în care s-au descoperit, la sfârşitul secolului al 19-lea, urme preistorice.
Descoperirea a două topoare de bronz a confirmat arheologilor existenţa unei civilizaţii vechi, dispărute de peste 3000 de ani. Cetatea ţinea loc de refugiu când izbucneau conflicte.
Fortăreaţa avea şi un rol de supraveghere. Asta pentru că de pe aici, de sus de pe deal, de la o altitudine de peste 300 de metri se poate vedea foarte bine tot ce mişcă în Defileul Crişului Repede.
Cercetătorii vor acum să transforme locul în elementul central al unui proiect unic în România - un arheoparc.
Cetatea a fost clasată deja ca sit arheologic de importanţă naţională, alături de o peşteră din regiune.
În zonă sunt deja o mulţime de atracţii turistice, iar înfiinţarea arheoparcului ar promova şi mai mult turismul în zonă.
Numărul turiştilor s-a dublat faţă de anul trecut. Adică numai puţin de 15.000 de oameni au ajuns în Defileul Crişului, cei mai mulţi din Ungaria şi Polonia.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰