Superstiţii de Sfântul Ştefan, în a treia zi de Crăciun. Sărbătoare mare pentru ortodocşii din România
Creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Ştefan în fiecare an pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun. Sărbătoarea aduce cu sine o serie de tradiţii, superstiţii şi obiceiuri.
Creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Ştefan în fiecare an pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun. Sărbătoarea aduce cu sine o serie de tradiţii, superstiţii şi obiceiuri.
Iudeu de neam, Sfântul Ştefan era bun la suflet, un gânditor adânc şi vorbitor îndemânatic, iar ceea ce rostea prin cuvânt îndeplinea prin faptă.
Slujea cu evlavie, mai ales că a fost ucenic al lui Iisus, fiind martor al Învierii Domnului şi al Înnălţării Sale la cer. Datorită credinței sale, Sfântul a putut săvârși minuni mari.
Potrivit tradiţiei iconografice, Sfântul Ştefan era înfăţişat drept tânăr şi frumos. Om cu un suflet deosebit, profund, bun orator și un remarcabil psiholog, Sfântul Ștefan era înzestrat cu un sentiment religios excepţional de puternic.
Superstiţii şi tradiţii în a treia zi de Crăciun
O veche tradiţie se referă la icoana care-l înfăţişază pe mucenicul martir: creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan.
E bine chair ca această icoană să fie sfinţită în ziua Sfântului Ştefan. Şi problemele îşi vor găsi repede rezolvare. Tot astăzi, nu trebuie sub nicio formă să te cerţi cu nimeni. Dacă faci asta, rişti să te îmbolnăveşti şi să sărăceşti.
De obicei, în Ziua de Sfântul Ştefan se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare e bine sa fie împarţite persoanelor tinere.
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci. De asemenea, de Sfântul Ştefan, pe la sate, în unele zone, se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, ce amintesc de viaţa lui mucenicească.
Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune!
Reconcilierile sunt binevenite în această zi. Aşa că dacă sunteţi certaţi cu cineva anume, e bine să faceţi exact astăzi, un pas spre împăcare!
În ziua de Sfântul Ştefan este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, pentru că ne pot pune viaţa în primejdie.
Datinile spun că Sfântul Ştefan îi ajută pe oamenii bolnavi şi pe cei certăreţi.
Potrivit tradiţiei populare româneşti, pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun este rândul finilor să meargă în vizită la naşii lor.
Iar dacă în această zi ninge, se vesteşte un an îmbelşugat la câmp.
Sfântul Ştefan, ocrotitorul celor care se judecă
Sfântul Ştefan este considerat primul care a vestit şi a mărturisit credinţa în Iisus Hristos, iar pentru aceasta a fost ucis cu pietre.
De origine iudeu, Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi aleşi de către Sfinţii Apostoli din Ierusalim. Sfântul Ştefan a ajutat la împărţirea zilnică a bunurilor, în special a hranei. El s-a bucurat de întâietate în rândul diaconilor, fiind socotit arhidiacon. Numele său este însă de origine greacă, însemnând "coroană".
Sfântul Ştefan era un bun cunoscător al Vechiului Testament, precum şi al învăţăturilor lui Iisus Hristos. El a fost judecat de Sinedriu pentru blasfemie la adresa lui Moise şi a lui Dumnezeu.
Sfântul Ştefan a fost scos afară din cetate şi omorât cu pietre, devenind astfel primul martir creştin. În timp ce era ucis, el a cerut iertare pentru cei care îl omorau. Potrivit tradiţiei, trupul său a fost înmormântat într-o peşteră de Gamaliel.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰