Alegeri europarlamentare 2024. Cea mai mare temere a analiştilor europeni înainte de scrutinul european de pe 9 iunie

Viitorul Europei se decide săptămâna aceasta, la urne. Peste 370 de milioane de alegători, printre care şi peste 18 milioane de români, sunt chemaţi să aleagă componenţa viitorului Parlament European. În Estonia, secţiile de votare s-au deschis chiar de azi, însă în cele mai multe state ale Uniunii duminică este ziua cea mare. Ultimele sondaje de opinie arată că extrema dreaptă ar putea ajunge a doua forţă politică de la Bruxelles.

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

Una dintre cele mai mici ţări ca populaţie ale Uniunii Europene, Estonia, a dat startul alegerilor europene. Alegătorii din statul cu 1,3 milioane de locuitori sunt singurii care pot să voteze toată săptămâna, atât în persoană cât şi online. Pe reţelele de socializare, sute de oameni s-au pozat în faţa laptopului. Ei şi-au ales politicienii în timp ce se aflau la terase ori la birou.

Alice Teodorescu, românca ce candidează din Suedia

Olandezii, merg la urne joi, urmaţi de irlandezi, vineri. Anul acesta, temele de campanie din cele 27 de state membre au fost mai variate ca oricând. "Creșterea costului vieții, nemulțumirea fermierilor, schimbările climatice sau locurile de muncă și lupta împotriva sărăciei se află în fruntea preocupărilor cetățenilor UE", a declarat Sylvain Plazy, jurnalist Associated Press. Tocmai de aceea, specialiştii spun că rolul Uniunii Europene va fi unul mult mai important.

"Este imposibil să ne gândim la o țară care poate face față singură provocărilor mari pe care le-am văzut, de la schimbările climatice, până la apărare. Balanţa puterii se va muta către dreapta. Întrebarea este: cât de mult?", a declarat Maria Demertzis, analist politic. Un răspuns la această întrebare vine din Franţa. Un sondaj arată că partidul de extremă dreaptă Adunarea Naţională va obţine 33% dintre voturi. Partidele extremiste sunt însă prezente în toată Europa, din Germania până în Bulgaria.

Site-ul Politico estimează că aceste formaţiuni vor obţine, în total, 184 de locuri. Deşi ar putea avea cele mai multe mandate, nu vor fi prima forţă pentru că se împart în două blocuri cu viziuni diferite, unul condus de Marine le Pen din Franţa şi altul condus de premierul Italiei, Giorgia Meloni. În total, parlamentul european va avea 720 de locuri în următorii cinci ani. Acestea sunt repartizate în funcţia de populaţia ţării. De exemplu, Cipru şi Malta, două ţări mici, vor avea câte şase europarlamentari. La polul celălalt este Germania, cu 96 de mandate. Ţara noastră va avea 33 de europarlamentari.  

Sunt însă români care candidează şi în alte ţări. Alice Teodorescu este jurnalist la o publicaţie din Suedia. Deşi presa locală susţine că mulţi alegători nu o cunosc, ea e văzută drept şansa pentru renaşterea curentului creştin-democrat în Parlamentul European.