31 de ani de la tragedia de la Cernobîl. Efectele catastrofei nucleare asupra României

Efectele exploziei de la Cernobîl s-au simţit în toată Europa. Iar România a fost şi ea pe harta norilor radioactivi. Primele date nu au venit însă din partea Uniunii Sovietice, pentru că atunci cuvântul de bază a fost muşamalizarea.

• George Simion şi Anamaria Gavrilă nu şi-au depus candidatura. Cursă pentru a strânge 200.000 de semnături

Experţii noştri, cei care au făcut primele măsurări la acea vreme, vorbesc, pentru prima dată, în exclusivitate, pentru Observator, despre cât şi cum a fost afectată România de cel mai mare accident nuclear din istorie. 

Alarma a fost dată în data de 27 aprilie. La mai bine de 20 de ore de la explozia Reactorului. În timp ce URSS încerca să ascundă dezastrul, suedezii făceau primele măsurări ale iodului radioactiv în atmosferă. 

Cei care aveau informaţiile erau doar cei din sistemul nuclear. Iar pe datele lor era pusă ştampila secretului de stat. Ion Popescu lucra la acea vreme la Institutul de Cercetări Nucleare din Piteşti. 

Au fost şi situaţii particulare. Aşa că, după ce s-au analizat, mai multe alimente au fost interzise consumului. 

Institutele de Cercetare Nucleară lucrau zi şi noapte. Se măsura orice! Dar nu pentru oricine.

În spatele uşilor închise ale familiei dictatoriale stătea o armată de specialişti ca să protejeze sănătatea conducătorilor supremi. 

Chiar dacă erau date certe privind nivelul real al radiaţiilor, nimeni nu avea voie să publice nimic. 

Iod, Cesiu şi Stronţiu. Sunt cei trei radionuclizi importanţi rezultaţi din accidentul nuclear de la Cernobil. Iodul dispare în 80 de zile. Practic, el nu mai există acum în atmosferă nici măcar la Cernobil.

Cesiu, însă, are timp de înjumătăţire, adică efectele lui ajung la jumătate, în 31 de ani. Stronţiu are timp de înjumătăţire 28 de ani. Ceea ce înseamnă că aceşti doi radionuclizi încă sunt prezenţi în diverse zone, cu precădere cele mai afectate, în întreaga Europă.

Trebuie doar să facem diferenţa dintre prezenţa acestor produşi de fisiune şi pericolul cauzat de ei prin prisma dozelor efective încasate de populaţia din România. 

Factorul cel mai important generator de panică era unul singur. Lipsa valorilor de referinţă. 

Atunci a început, de fapt, adevărata luptă a cunoaşterii efectelor reale. Prima problemă de lămurit: incidenţa cancerului!