Doctorii de monumente, voluntarii care reclădesc istoria lăsată în paragină în România
Când România riscă să se prăbuşească, Ambulanţa pentru Monumente o salvează bucată cu bucată. De patru ani, zeci de voluntari recuperează clădiri de patrimoniu lăsate în paragină, în toată ţara. Nu doar că reclădesc trecutul, dar pregătesc şi viitorul: tinerii arhitecţi şi ingineri învaţă astfel tehnici de restaurare. Iar comunităţile locale primesc o şansă să intre în circuitul turistic. Campania Alege Ţara de Fapte continuă cu un exemplu de mobilizare din Oltenia.
De Diana Speretoiu la 11.09.2020, 14:30- Proiectul Ambulanţa pentru Monumente a început în 2016.
- Voluntarii sunt câştigători ai premiului european pentru patrimoniu.
Strânşi în jurul unei clădiri ce stă să cadă, câţiva tineri cioplesc fiecare grindă, perie fiecare cărămidă, vindecă fiecare zid. Sunt arhitecţi, studenţi, arheologi, istorici şi ingineri care-şi dau mâna să salveze o parte din istorie. Pe scurt, sunt doctorii de monumente.
Mădălina Varga, voluntar: E ca şi cum ai avea un pacient bolnav pe care îl ajuţi. Nu poţi să-l faci ca înainte, dar măcar îl faci să dăinuie mai departe, pe următorii 30, 50 de ani sau 100.
E o misiune pe care Ambulanţa Pentru Monumente a început-o în 2016, în Transilvania. De atunci, voluntarii - câştigători ai premiului european pentru patrimoniu - au salvat zeci de clădiri istorice. Biserici, mori tradiţionale şi fortificaţii. Acum e rândul Olteniei.
Dragoș Andreescu, reprezentant Asociația "Inima Olteniei": Culele pentru Oltenia sunt foarte importante şi la nivel de ţară şi practic la Şiacu e prima noastră intervenţie.
În urmă cu aproape două secole, cula Cioabă-Chintescu a fost cea mai impunătoare clădire din sat. Cu trecerea anilor, însă, monumentul istoric a fost lăsat în paragină şi acum risca să se prăbuşească.
O istorie care se repetă în toată regiunea. Din peste 200 de cule olteneşti - conace fortificate ridicate de-a lungul secolelor de boieri - nici 30 nu mai sunt astăzi în picioare. Iar dintre cele care au rămas, multe sunt răni pe harta României.
(Reporter): Cum aţi fost primiţi de comunitatea de aici?
(Eugen Vaida, coordonatorul proiectului): Chiar de la început, s-au mobilizat şi ne-au pus la dispoziţie cazările. În fiecare zi vin cu alimente, vin cu gogoşi oamenii, femeile din sat... E aproape ca un fel de concurenţă, cine ne ajută mai mult. Vecinul ne dă curent.... putem să amplasăm pe terenul vecin corturile... Toată comunitatea este deschisă.
Pentru că toată comunitatea a înţeles că, odată cu vechiul conac, i se redă şi şansa la un viitor mai bun. Odată refăcută, cula Cioabă-Chintescu ar putea transforma satul Şiacu în destinaţie turistică, iar pe localnici - în mici antreprenori gata să-şi deschidă casele pentru oaspeţi. Până atunci, însă, e trudă multă... iar pentru voluntari, vremea să-şi tragă pentru o clipă sufletul şi să se bucure de ospitalitatea oltenească. De asta are grijă Mitică Rusu, care în fiecare zi, la prânz, îi aşteaptă cu masa întinsă.
Mitică Rusu, localnic: Sunt mort după ei şi salvează o clădire care a mai fost un pic salvată înainte, dar, cu timpul, s-a dărâmat din cauza neglijenţei oamenilor.
Cazul Şiacu este dovada că un imbold poate mobiliza o comunitate. România are peste 600 de monumente istorice lăsate în paragină... şi o speranţă. Că toată ţara poate fi reconstruită, bucată cu bucată, acolo unde oamenii ca ei oferă un exemplu.
Alege țara de fapte - o campanie Observator
Când miști oameni, poți să miști munți. O demonstrează românii care au transformat o stare de fapt, într-o țară de fapte. Cei care, pornind de la propria nemulțumire, au visat și au schimbat. O stradă, un sat, un oraș, o lege, o mentalitate, o nedreptate. Cei care au pornit singuri la drum, dar i-au motivat și pe alții să îi urmeze. Oamenii care s-au ridicat din comunitate și au ridicat și comunitatea odată cu ei. Voluntari, antreprenori, oameni obișnuiți cu realizări neobișnuite. Ei sunt cei pe care îi prezentăm în campania Alege țara de fapte. Oameni care ne inspiră, în prag de alegeri, să înlocuim nevoile cu faptele.