Avem o țară frumoasă, cum ajungem la ea? Sfinxul Bănăţean, o minune lăsată uitării
România este o ţară a extremelor. A locurilor de poveste, unice în lume, dar şi a dezinteresului pentru tot ceea ce înseamnă turism. Sfinxul Bănăţean este destinaţia de astăzi a campaniei "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea".
De Cristi Popovici la 31.07.2019, 23:24
România este o ţară a extremelor. A locurilor de poveste, unice în lume, dar şi a dezinteresului pentru tot ceea ce înseamnă turism. Sfinxul Bănăţean este destinaţia de astăzi a campaniei "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea". Sunt puţini cei care au auzit de el, dar şi mai puţini cei care l-au vizitat. Asta deşi este mai impunător decât cel din Bucegi, cunoscut de toată lumea. Ca să vadă minunea bănăţeană, traseul îi poartă pe turişti... printr-o groapă de gunoi amenajată chiar de autorităţi... ilegal.
Munţi şi păduri cât vezi cu ochii, râuri şi cascade. Aceasta e România la care ajungem cu greu, ascunsă după frânturi de autostradă, drumuri distruse şi coloane de maşini.
De la Bucureşti până pe Valea Cernei, în Caraş Severin, sunt 400 de kilometri. Cât poate să dureze? Pare o întrebare... capcană. Mai ales că noi căutăm Sfinxul Bănăţean.
În cele opt ore de stat în maşină, natura se îndură de noi şi ne face şi surprize. O vulpe roșcată nu pare deranjată de prezenţa omului, semn că nu suntem primii care îi întind o bucată de pâine. Dispare în pădure, iar noi ne continuăm drumul.
Un drum printre gunoaie
Aproape de Băile Herculane, intrăm pe un drum de pământ. Un biciclist ne este ghid pentru că în zonă nu există niciun indicator. Sfinxul Bănăţean e atât de misterios încât nici localnicii nu par să fi auzit de el. Din senin, nimerim în mijlocul unei gropi de gunoi.
Deşi devenim tot mai neîncrezători, ghidul de ocazie ne asigură că acesta e singurul drum. Pe un traseu turistic, autorităţile din Herculane au amenajat o zonă pentru deşeuri vegetale. De fapt, au abandonat-o! Iar localnicii şi proprietarii de pensiuni din apropiere au profitat şi au transoformat-o într-o groapă de gunoi în toată regula. Cheful de drumeţii dispare instantaneu, în mirosul de plastic ars. Dar suntem prea aproape de destinaţie ca să renunţăm.
Sfinxul de la Topleț
Am ajuns aproape de sfinxul care este ascuns între niște formaţiuni stâncoase. Nu se vede precis despre ce este vorba, însă dacă ne deplasăm, ne apare Sfinxul Bănăţean sau Sfinxul de la Topleţ, un megalit de 16 metri înălţime şi o lăţime de aproape 8. Vara, vegetaţia ascunde chipul cioplit în piatră de oamenii străvechi, spun unii, alţii, de Dumnezeu însuşi.
Sfinxul de la Topleț este una dintre cele mai spectaculoase stanci antropomorfe de la noi din tara. Aduce a om adormit, misterios peste care trecerea timpului nu a avut niciun efect. Unii spun ca seama cu un chip de dac, altii cu zeul Hercule. In functie de cum te misti, isi schimba fizionomia.
Este de două ori mai mare decât mult mai cunoscutul Sfinx din Bucegi, însă puţini ştiu de existenţa lui. Asta pentru că nimeni nu-şi bate capul să promoveze monumentul natural, care se află de generaţii întregi în curtea unui localnic.
(Reporter): A fost vreodata vreo intentie a vreunei autoritati sa vina sa faca aici un obiectiv turistic, sa amenajeze?
(Ilie Cernescu): Nu! Niciodata. Ne rugam sa faca niste drumuri. Greu de obtinut si drumurile astea, cand ploua e greu de mers.
Ilie Cernescu este proprietarul acestui pământ și al sfinxului. Porţile sale sunt deschise mereu pentru vizitatori.
ILIE CERNESCU, proprietarul Sfinxului Bănățean: Eu, sincer, am fost atasat de orice om, l-am lasat sa intre. Au venit si de la Discovery...
”Ce să văd, tonele alea de mizerie?”
Ne avertizează să fim atenţi la vipere. Dacă ajungeţi aici, sandalele şi pantalonii scurţi nu sunt o soluţie. Curiozitatea i-a împis şi pe alţii să facă acest drum.
”Noi venim din Calarasi. Fac 500 de kilometri sa vad ce, tonele alea de mizerie...”, exclamă o turistă.
”Miroase infernal si pacat de fauna asta si de zona asta, daca nu se face ceva sa dispara gunoaiele alea, o sa distruga tot aici. Lumea vine sa miroasa un aer curat, sa se plimbe, dar pana aici numai in mirosuri de gunoi de mortaciuni...”, spune un alt turist.
Reacția autorităților
Administrativ, zona aparţine de primăria Băile Herculane. Primarul refuză să ne primească. Nu vrea să vorbească nici despre gunoaiele care au pus stăpânire pe staţiune sau pe drumul spre Sfinx. Aşa că ducem imaginile la Garda de Mediu Caraş Severin.
Senina Dreve, directoarea instituţiei, se uită... încruntată şi uimită la dezastrul de lângă Sfinx. Niciun angajat al Gărzii de Mediu nu verficase vreodată zona pentru că... nu a primit nicio sesizare. O facem noi.
SENINA DREVE, director garda de mediu Caras Severin: În cel mai scurt timp vom efectua un control la locatiile pe care ni le-ati prezentat. Vom dispune masuri si vom aplica sanctiuni contraventionale.
Timpul se scurge ciudat lângă Topleţ. După ani de zile în care nimeni n-a mişcat un deget, acum, după trei zile vin amenzile.
Am primit răspuns de la Garda de Mediu Caraş Severin. Cei de acolo spun că se confirmă cele sesizate de noi, şi că primăria Herculane nu a acţionat corespunzător pentru protejarea mediului. Prin urmare, primăria este amendată cu 15 mii de lei şi obligată să cureţe zona în câteva zile, iar mai departe să nu mai permită depuneri de deşeuri acolo, măsură cu caracter permanent.
Dar nimic nu e permanent în România. Nici măcar ce ne construieşte natura.
