Campania Oameni Invizibili - Transplant pentru viaţă

Statul i-a salvat viaţa. A plătit pentru transplantul imposibil de făcut în România. Iar acum Daniel trăieşte cu plămâni noi. E tânăr, ambiţios şi vrea să muncească, dar tot statul îi pune beţe în roate

• Cum putem reduce dobânda unui credit. La ce să fim atenţi atunci când ne împrumutăm

Statul i-a salvat viaţa. A plătit pentru transplantul imposibil de făcut în România. Iar acum Daniel trăieşte cu plămâni noi. E tânăr, ambiţios şi vrea să muncească, dar tot statul îi pune beţe în roate

În România, pacienţii care au făcut transplant sunt transformaţi în asistaţi social. Primesc pensie şi ajutor de handicap, deşi mulţi ar vrea să muncească. Rămân invizibili. În Campania Oameni Invizibili - Transplant pentru viaţă, aflăm povestea lui Daniel, unul dintre oamenii care l-au ajutat pe Ionuţ să spere că într-o zi va ajunge şi el la Viena. 

Să poată se respire din nou. Era singura dorinţă a lui Daniel, după ani de zile petrecuţi prin spitale. Viaţa lui era un dosar plin cu acte medicale. Şi depindea de decizia autorităţilor.

Când a aflat că are "pietre la plămâni", o boală rară, şi că singura soluţie e un transplant în străinătate, a ştiut că are în faţă o luptă pe viaţă şi pe moarte. În toată lumea, doar de la 16 donatori dintr-o sută pot fi recoltaţi plămânii pentru transplant.

În 2009, lui Daniel i-a surâs norocul. Statul i-a pus în cont cei 120.000 de euro pentru transplantul pulmonar de la Viena. Atunci, şi-a reluat viaţa de unde i-a curmat-o boala.

Daniel şi-a reluat studiile, acum e psiholog, şi a înfiinţat o asociaţie pentru cei care au nevoie de transplant. A fost unul dintre prietenii lui Ionuţ, care i-au dat speranţă, atunci când nimeni nu o mai făcea. Dar, la fel ca mulţi alţi transplantaţi din România, nu îşi găseşte. de lucru. Poate munci doar patru ore, patronii din privat nu vor angajaţi care îşi iau adesea concediu medical.

În ultimii trei ani, 36 de români au mers în străinătate să facă transplant pulmonar. Pentru fiecare dintre aceşti oameni, statul a plătit costurile operaţiei - 120.000 de euro şi aproximativ 5.000 de euro, anual, pentru controale. Dar niciun ban pentru un program de reintegrare a lor. În lipsa lui, aceşti oameni rămân doar asistaţi social. Şi invizibili.