Profesorul care se luptă să readucă la viață satul Șirnea, prima destinaţie de turism rural din România

În ţara de fapte, dragostea unei familii pentru tradiţiile româneşti a schimbat destinul unui sat. O aşezare izolată, cu numai câteva sute de case, a devenit în anii 60 prima destinaţie de turism rural din România. Şi, de atunci, din tată în fiu, câţiva localnici au luptat pentru comunitate. Îl cunoaştem astăzi pe ultimul dintre ei. Profesorul Radu Frunteș e ghid pentru miile de turişti care vin în Şirnea să vadă cum se trăia în urmă cu un secol. Un drum îi poartă numele, iar un muzeu înfiinţat de el adăposteşte patrimoniul întregii zone. În campania care ne inspiră să transformăm nevoia în fapte, el e exemplul că şi locul poate sfinţi omul, nu doar invers. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

• Radu Frunteș se luptă să readucă la viață satul Șirnea.
• Șirnea a devenit destinație turistică în anii '60.

Radu Frunteș nu e un om obișnuit. Prin el trăiește istoria acestui loc. 

Reporter: Ce sentiment vă încearcă atunci când mergeţi pe aici? 

Radu Frunteș: Parcă sunt desculţ pe drumul vieţii.

Aici s-a născut turismul rural în țara noastră. S-a numit Experimentul Șirnea – pentru că era ceva nemaivăzut în anii 60, când satul a devenit destinație turistică, să aduci străini în mijlocul sălbăticiei. 

Un singur om a îndrăznit să viseze că mica așezare cu numai 300 de familii și o istorie de 300 de ani va concura cu stațiuni celebre. Așa că a înființat aici primul grup civic, un birou pentru turism și-apoi… o pârtie de schi. 

Radu Frunteș: A fost prima pârtie de schi din România nocturnă la nivel de sat. Iată, se mai văd încă stâlpii vechi. 

Reporter: Înfiinţată de cine? 

Radu Frunteș: Nicolae Frunteş. 

Adică tatăl lui. Fost profesor de biologie, a fost omul care l-a convins pe Ceaușescu să transforme Șirnea în sat turistic. Și care a înființat un muzeu dus astăzi mai departe de Radu Frunteș, la rândul lui profesor. În cele șapte camere, el a adunat tradiții vechi de peste 300 de ani. 

Radu Frunteș: Acest sat şi acest muzeu a fost vizitat de turişti din 22 de ţări de pe toate continentele lumii. 

Reporter: A fost satul Şirnea un model pentru celelalte sate din ţară? 

Radu Frunteș: Da. În anii 60, când a fost creat Şirnea primul sat turistic din România, pe modelul acesta s-au creat încă şase sate turistice în ţară. Săpânţa, de exemplu. 

Astăzi, de unul singur, Radu Frunteș se luptă să readucă la viață satul Șirnea, să atragă din nou turiști și să repare un drum care îi poartă numele. Convins că nu doar omul poate să sfințească locul. 

Radu Frunteș: Şi locul sfinţeşte oamenii. Pentru că la un moment dat te determină şi locul să faci ceva.

El a făcut mai multe pentru comunitatea de aici decât au reușit toți miniștrii Turismului în ultimele trei decenii. 

Turist: Statul trebuie să-i fie recunoscător. E omul care pune suflet în tot. 

Turist: Este un om care păstrează românismul, în tot ce înseamnă sat. 

Radu Frunteș e el însuși un muzeu: "Aşa cum te iubeşti pe tine însuţi, aproapelui tău să-i dăruieşti iubire".

Din când în când, se retrage ca un pustnic și pune pe hârtie, vers cu vers, credința, dreptatea, înțelepciunea și curajul.

Reporter: Odăița asta ați numit-o într-un fel.

Radu Frunteș: Da, pentru mine este un mic Bethleem. Pentru că părinții aici creșteau văcuțele. Alte rosturi erau. Rostul meu acum ăsta este.

Să apere tradițiile, să ducă mai departe o misiune de familie și să arate că România merită iubită. 

Reporter: De ce ar avea nevoie România ca să fie o ţară aşa cum ne dorim, o ţară ca afară? 

Radu Frunteș: Un lucru frumos nu se poate crea decât în armonie. Şi acolo unde este armonie se poate construi ceva frumos. Mi se pare că la noi e multă ciomăgeală. Trebuie să lăsăm beţele jos, ciomegele jos, să trăim în armonie şi să facem ceva frumos. Că numai aşa se poate face ceva frumos. Dacă ne dăm unul altuia în cap tot timpul ce poate să iasă? Ruine. Nimic frumos. Vă îndemn pe toţi la armonie şi la echilibru şi la cugetare frumoasă. Această ţară merită să aibă partea frumoasă a sufletului, a reliefului şi a celor care trăiesc. 

Alege țara de fapte - o campanie Observator

Când miști oameni, poți să miști munți. O demonstrează românii care au transformat o stare de fapt, într-o țară de fapte. Cei care, pornind de la propria nemulțumire, au visat și au schimbat. O stradă, un sat, un oraș, o lege, o mentalitate, o nedreptate. Cei care au pornit singuri la drum, dar i-au motivat și pe alții să îi urmeze. Oamenii care s-au ridicat din comunitate și au ridicat și comunitatea odată cu ei. Voluntari, antreprenori, oameni obișnuiți cu realizări neobișnuite. Ei sunt cei pe care îi prezentăm în campania Alege țara de fapte. Oameni care ne inspiră, în prag de alegeri, să înlocuim nevoile cu faptele.