România în bucate. Cozonacul cu aromă de portocală și plăcinta cu brânză, comorile dulci ale Dobrogei

O călătorie în Dobrogea trebuie să cuprindă musai un popas în bucătăriile satelor, unde se împletesc aromele şi reţetele etniilor care trăiesc în armonie de sute de ani. Cozonacul cu aromă de portocale, dar şi plăcinta dobrogeană cu brânză şi caş sunt comorile dulci ale Dobrogei.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

O călătorie în Dobrogea trebuie să cuprindă musai un popas în bucătăriile satelor, unde se împletesc aromele şi reţetele etniilor care trăiesc în armonie de sute de ani. Cozonacul cu aromă de portocale, dar şi plăcinta dobrogeană cu brânză şi caş sunt comorile dulci ale Dobrogei. Cozonacului i s-a dus vestea în toată România, iar plăcinta dobrogeană e pe cale să devină o marcă atestată internaţional. O echipă Observator a călătorit în satul Greci din Tulcea şi a scos din cuptoarele cu lemne deserturi savuroase.

În aburul parfumat al cozonacului abia scos din cuptorul cu lemne s-au împletit arome vechi, din satele Dobrogei. Suntem în Greci, o aşezare de la poalele celor mai vechi munţi ai României. În bucătăria unei fabrici care aduce pe piaţă doar produse tradiţionale învăţăm să facem vestitul cozonac dobrogean, o comoară a zonei Măcinului.

În laptele călduţ amestecat cu zahăr, se adaugă fâina, pânâ când aluatul e bun de frământat. Urmează pregătirea umpluturii - răsfăţul dulce-aromat al cozonacului. După o oră, este uns cu ou şi băgat la cuptor.

Ana Maria Constantin, localnică din Greci: Este un cozonac adaptat dupa o reteta de mucenici imbunatită cu diverse elemnete nucă, rahat, stafide, aduse de diferite etnii ale Dobrogei.

Dacă ai călătorit în Dobrogea şi nu ai gustat şi o plăcintă tradiţională cu brânză, atunci e musai să te opreşti în Tulcea. Plăcintele creţe şi rulate făcute în satul Greci ar putea deveni marcă tradiţională, recunoscută şi peste graniţe. Reteţa s-a născut dintr-un vechi obicei ţinut în casele cu fete de măritat.

”Mamele aveau rolul de a învăţa fetele, înainte de se mărita, să ştie să facă plăcinte, ca soacrele să fie mulţumite de ele”, explică o localnică.

Din fâină albă, ulei, oţet, apă căldă şi puţină sare, aluatul prinde contur. Trebuie să fie elastic pentru ca foaia de plăcintă să iasă subţire. Peste ea, se aşează umplutura.

Pe mesele dobrogenilor a fost plăcintă tradiţională şi în această săptămână, când românii, grecii, italienii, armenii, lipovenii şi alte etnii care convieţuiesc pe pământul dintre Dunăre şi mare au sărbătorit 140 de ani de când Dobrogea a revenit la patria-mamă, după Războiul de Independenţă.