31 de ani de la Cernobîl: cât de sigură e Centrala Nucleară de la Cernavodă în faţa posibilelor ameninţări?

În urma experienţei altor state care au trecut prin diverse tipuri de accidente sau incidente nucleare, la Centrala de la Cernavoda s-au făcut mai multe teste de siguranţă şi rezistenţă a reactoarelor în situaţii limită. Seria de atentate de la 11 Septembrie 2001 a adus întrebarea: Ce se întâmplă dacă un avion se prăbuşeşte pe anvelopa reactorului? Fukushima a venit cu evaluarea în eventualitatea unui cutremur? Sau un tsunami.

• Lovitură pentru imaginea externă a României: "Aşa ceva ne descalifică". Ciolacu se dezice de emisarul Sprînceană

În urma experienţei altor state care au trecut prin diverse tipuri de accidente sau incidente nucleare, la Centrala de la Cernavoda s-au făcut mai multe teste de siguranţă şi rezistenţă a reactoarelor în situaţii limită. Seria de atentate de la 11 Septembrie 2001 a adus întrebarea: Ce se întâmplă dacă un avion se prăbuşeşte pe anvelopa reactorului? Fukushima a venit cu evaluarea în eventualitatea unui cutremur? Sau un tsunami.

Pare science fiction, dar specialiştii de la Cernavodă au analizat şi testat cele mai cumplite scenarii.

1. Atacul terorist

Spre deosebire de Centrala Nucleară de la Cernobîl, cea de la Cernavodă are cinci bariere de protecţie. Sistemul complex se numeşte protecţia în adâncime. 

În inima reactorului avem pastila de uraniu. Nu se poate împrăştia, este compactă. A doua barieră - teaca de combustibil. Adică Zona Activă unde se află cilindri de uraniu care produc energia. Apoi avem vasul calandria. Acesta reprezintă reactorul propriu-zis. Urmează unul dintre cele mai importante elemente: anvelopa. Are 1 metru şi 10 centimetri grosime şi este făcută din beton armat! Anvelopa, la Cernobîl, nu exista! Ultima barieră este la exterior şi se numeşte Zona de Excludere, cu o rază de un kilometru. În acest perimetru nu se poate construi nimic civil. Zona este supravegheată video şi este păzită cu arma la piept.

RADU STERIAN, inginer specialist în construcţii la CNE Cernavodă:

Este gândit în aşa fel încât niciun terorist să nu ajungă în zona core-ului, în zona activă, ca să poată să producă un dezastru.

2. Accident aviatic

RADU STERIAN, inginer specialist în construcţii la CNE Cernavodă:

Hazardul datorat avioanelor. Noi suntem pe un protocol semnat cu Aviaţia Română şi cu centrul de coordonare şi de urmărire a zborurilor. Nu zboară niciun avion!

Chiar şi aşa, după 11 septembrie s-a luat în calcul atacul terorist pe calea aerului. Prima măsură este aceea că, pe o rază de 11 kilometri, în jurul Centralei Nucleare, fără limită de înălţime, nu zboară nimic! Niciun avion, nici măcar o dronă. Apoi, s-a adresat întrebarea: ce-ar însemna dacă, în anvelopa reactorului, cea din beton armat, ar intra un avion. Şi testul a fost făcut cu simularea unui accident cu un avion de pasageri de dimensiuni mari. 

RODIN TRAICU, Preşedinte CNCAN:

Post 11 septembrie s-au făcut studii, s-au făcut scenarii vis a vis de rezistenţa anvelopei reactorului la impactul cu un Airbus 320.

(Reporter): Ce s-a constatat?

(Rodin Traicu): Că rezistă! Cu măsurile suplimentare care au fost luate, că rezistă!

3. Cutremur

După accidentul nuclear de la Fukushima s-a evidenţiat nevoia de a se şti clar care este cel mai mare cutremur posibil pe teritoriul ţării noastre şi dacă Centrala de la Cernavodă este capabilă să-l suporte în limitele de siguranţă. Sunt două puncte seismice luate în calcul. Vrancea şi Şabla, din Bulgaria. Pentru ambele scenarii s-a făcut analiza consecinţelor asupra obiectivului zero. Este clar că, între cele două puncte seismice şi Centrala noastră sunt distanţe considerabile. Aşa că testul a dorit să evidenţieze ce se întâmplă cu Centrala în timpul cutremurului şi după şi cu ce forţă poate ajunge sub reactoarele de la Cernavodă pentru a vedea dacă rezistă.

RADU STERIAN, inginer specialist în construcţii la CNE Cernavodă:

Cel mai mare cutremur pe care specialiştii de la fizica pământului l-au evaluat pentru Vrancea este, pe undeva, pe la 7,8 pe Scara Richter. 7,8 pe Scara Richter, la Cernavodă, s-ar resimţi cu o acceleraţie la nivelul solului de 0,18 G. Centrala Nucleară este proiectată la 0,2 G. Deci este peste cel mai mare cutremur prognozat.

Dincolo de termenii ştiinţifici, concluzia e pe înţelesul tuturor: forţa cu care ar lovi un seism puternic nu ar pune în pericol reactoarele de la Cernavodă. 

4. Tsunami

Chiar dacă Marea Neagră e la 60 de kilometri distanţă, specialiştii au făcut şi testul de tsunami. 

RADU STERIAN, inginer specialist în construcţii la CNE Cernavodă:

La Centrala Nucleară nu ajunge. Şi nu ne afectează. Sunt inundaţii posibile. Centrala e prevăzută cu uşi anti-inundaţii. Pot să fie atacuri chimice. Pentru zonele în care operatorii trebuie, în caz de dezastre, să achiziţioneze, acele zone sunt protejate şi anti-chimic.

5. Alte pericole

Pot exista şi situaţii incontrolabile. 

RADU STERIAN, inginer specialist în construcţii la CNE Cernavodă:

S-au pus în evidenţă câteva situaţii care sunt mai slabe şi urmează în timp să ne aliniem şi să facem în aşa fel încât să evităm acest risc.

Exerciţii se tot fac. Şi nimeni nu are voie să greşească. Ultimul dintre ele a fost „Valahia", de la începutul lunii Octombrie 2016. În caz de accident nuclear procedura implică toate structurile responsabile de siguranţă, reacţie şi salvare.