Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea? Dezastrul de la Podul lui Dumnezeu

Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă. Un proverb care descrie cum nu se poate mai bine situaţia din turismul românesc. Exemple sunt peste tot. Unul din ele - Podul lui Dumnezeu. O arcadă naturală fascinantă, a doua cea mai mare din Europa.

• Meteorologii anunţă o "schimbare majoră" a vremii. Vom avea fenomene extreme în ţară toată săptămâna

Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă. Un proverb care descrie cum nu se poate mai bine situaţia din turismul românesc. Exemple sunt peste tot. Unul din ele - Podul lui Dumnezeu. O arcadă naturală fascinantă, a doua cea mai mare din Europa. Locul, de o frumuseţe rară, este înţesat cu legende, dar cu toate astea zace în nepăsare. Turiştii care ajung aici riscă să cadă într-o râpă adâncă de zeci de metri, pentru că hoţii au furat balustrada de fier, iar autorităţilor nu le-a păsat că stau pe un munte de aur. Urmează un nou episod al campaniei "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?"

Suntem la frontiera dintre România şi Serbia, lângă statuia sculptată în piatră a lui Decebal. Unul dintre cele mai frumoase locuri din România, unde Dunărea taie în două Carpaţii. O zonă emblematică şi de popas pentru turiştii care ajung în această parte a ţării. Dar destinaţia noastră este alta: Podul lui Dumnezeu. 

Legenda Podului lui Dumnezeu, una deosebită

Mergem în comuna Ponoarele, din judeţul Mehedinţi, la 67 de kilometri distanţă de Drobeta Turnu Severin. După o oră şi 45 de minute, câteva indicatoare ruginite ne spun că am ajuns unde trebuie. Prima impresie ne lasă un gust amar.

Aici, cândva a fost o balustradă. Cineva a tăiat-o, pentru fier vechi probabil. Pentru câţiva lei, cei care au făcut asta îi pun în pericol pe toţi turiştii care coboară să admire podul.

Cu paşi timizi şi mare atenţie, coborâm în râpă.

Ca să vezi podul din partea de jos, trebuie să o iei pe un fel de potecă, prin bălării, bineînţeles, pentru că n-a mai fost curăţată iarba aici de ani de zile. Trebuie să ai grjiă să nu te mănânce şerpii.

Podul lui Dumnezeu este unul dintre cele trei poduri naturale din lume pe care se poate circula cu maşina. Are dimensiuni impresionante, 30 de metri lungime, 22 de metri înălţime şi o deschidere maximă de 9 metri, ceea ce-l face al doilea ca mărime din Europa, după poarta Pravcica din Cehia.

Doar că cehii ştiu că au o bijuterie în curte şi fac bani frumoşi din turism, capitol la care noi am rămas repetenţi. O recunosc şi autorităţile locale.

De promisiuni suntem sătui. Aşa că ne întoarcem la o întrebare care ne macină încă de când am păşit pe aceste meleaguri. Cum a apărut podul lui Dumnezeu?

Ca să vă faceţi o privire de ansamblu, cândva, aici a fost o peşteră uriaşă. În momentul în care tavanul s-a prăbuşit a rămas, odată, Podul lui Dumnezeu, o vale superbă în jos, numai bună de făcut fotografii pentru Instagram, de exemplu.

Este explicaţia ştiinţifică. Dar mai e şi legenda, care spune că în peşteră stătea însuşi Necuratul.

Aceeaşi legendă spune că Dracul a scăpat din prima confruntare cu Dumnezeu, a intrat în peşteră şi a fugit pe dedesubt. A ajuns pe acest câmp, s-a agăţat cu ghearele de stânci si a dat naştere câmpului cu lapiezuri, formaţiuni carstice de o frumuseţe incredibilă.

Autorităţile locale, promovare zero pentru Podul lui Dumnezeu

Toţi sătenii ştiu basmul şi îl povestesc cu drag oricărui vizitator, în două variante.

O altă legendă spune că podul a fost construit de Hercule. Am putea sta o zi întreagă să le ascultăm pe toate, dar se lasă seara peste vale. Îţi trebuie cel puţin două zile să vizitezi întreaga zonă care mai cuprinde Cheile Băluţei, lacul Zaton, Pădurea de Liliac şi mănăstirea Tismana.

O destinaţie de vis, dar la care turiştii ajung întâmplător mai ales pentru că promovarea e zero. 

Ne întoarcem ochii şi spre primarul care stă pe un munte de aur. Asta dacă ar ştii să-şi vândă marfa. Podul ar atrage infinit mai mulţi turişti decât o face acum, mai ales că lângă el este amenajată şi o tiroliană. Curios cum planurile pentru amenajarea zonei încep fix când dăm drumul camerei de luat vederi.

Timpul ne-a dovedit că primarii îşi uită repede promisiunile. Şi tot timpul ne va arăta dacă în acest caz avem dreptate. Fără un plan prin care arcada creată de natură să fie apreciată la justa sa valoare, totul va rămâne doar un nume frumos legat de o legendă divină - Podul lui Dumnezeu.