Bomba cu ceas de lângă noi. Deșeuri medicale, seringi și teste Covid cu sânge stau pierdute pe drumuri, în pământ sau în apă

Pandemia lasă în urmă o bombă cu ceas care poate exploda oriunde, oricând. Zeci de mii de tone de deşeuri medicale, multe infectate cu coronavirus, au plecat din spitale şi unele s-au pierdut pe drum, în pământ sau în ape. O echipă Observator a găsit pe un câmp din Slatina zeci de saci galbeni, folosiţi pentru ambalarea gunoiului periculos, şi lângă ei seringi şi eprubete cu urme de sânge. Ar fi trebuit arse şi fumul filtrat, ca să nu ajungem să-l respirăm, dar legea se încalcă de la un capăt la altul. Iată cum gunoiul infectat e plimbat sute de kilometri, abandonat în depozite sau pe câmp. 

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

• După noi, gunoiul - o campanie Observator

Este un munte de gunoi... care s-a scurs... Uite ce e acolo. Uite, o baltă de levigat. Uite! Uite, ace de seringă, uite, asta este o eprubetă. Flacoane sparte... Uite, aici, un ac!

Cel mai înspăimântător detaliu îl vedem în apă. Sunt zeci de saci galbeni cu deşeuri care plutesc acolo. După 16 luni de pandemie, România nu se mai vindecă. Infecţia s-a mutat din spitale în apă, în pământ. Şi în aer. La peste un an de la începutul pandemiei, la exterior, masca nu mai este obligatorie, însă aici, în acest loc, poluarea este atât de mare, mirosul atât de puternic, încât va fi nevoie, cel mai probabil, încă 20 de ani să purtăm mască.

Suntem la doi kilometri de centrul oraşului Slatina şi la un kilometru de un drum european. Şi vorbim despre deşeuri contaminate în cel mai bun caz cu coronavirus, în cel mai rău caz cu HIV, care ar trebui duse în recipiente speciale la incineratoare dotate cu filtre sau în staţii de neutralizare. E acelaşi câmp unde, anul trecut, găseam ace infectate, branule, seringi cu urme de sânge. 

Ăsta cred că e test de Covid! Se poate vedea mult sânge. 

Ancheta nu a lămurit nici până astăzi cine este vinovat pentru deşeurile periculoase aruncate pe câmpurile din jurul oraşului. Slatina are un incinerator care primeşte deşeuri medicale de la mai multe spitale din ţară. Ar trebui eliminate în condiţii speciale, însă au fost descoperite atât de multe nereguli aici, încât Garda de Mediu a sistat de mai multe ori activitatea. Am urmărit ce s-a întâmplat acolo în lunile care au urmat. Mizeria din spitale a continuat să vină în valuri, în timp ce incineratorul era teoretic închis. Parte din gunoaie le-am găsit pe câmpul de la marginea oraşului. O altă parte, susţin martorii, ar fi ars în incinerator noaptea, fără filtre, pentru că e mai ieftin. 

Reporter: Dar cum vă explicaţi că, în luna februarie, telespectatorii ne trimiteau poze şi filmări în care se vedea că iese flacără în continuare pe coşul de la dumneavoastră? 

Proprietar incinerator: Vedeţi că sunt şi multe trucate, doamna Cristina. 

I-am pus şi ministrului Mediului imaginile în faţă. 

Reporter: Aşa se arde, cu flacără, noaptea. E normal? 

Tanczos Barna, ministrul Mediului: Nu ştiu, nu ştiu unde este şi ce se întâmplă acolo. Cu siguranţă dacă sunt probleme de genul acesta, primul şi primul lucru este sesizarea Gărzii de Mediu pentru a trimite control acolo. 

Reporter: Trebuie să iasă cu flacără pe coş? 

Florin Guran, expert Garda de Mediu: În niciun caz. Dacă este flacără pe coş înseamnă că nu există niciun sistem de epurare. Şi atunci respirăm tot. 

Iar ce respirăm astăzi ne poate ucide fără să ştim peste câţiva ani, pentru că fumul nefiltrat ar putea conţine inclusiv dioxine. Sunt printre cele mai periculoase substanţe şi provoacă de la infertilitate, la cancer. Ce se întâmplă la Slatina e doar un exemplu dintr-o criză naţională. În pandemie, în toată țara a explodat cantitatea de măsti, ace, seringi, combinezoane infectate care au ieșit din spitale. Aici, de exemplu, numărul s-a triplat.

România nu era pregătită pentru asemenea val de gunoaie periculoase

Tanczos Barna, ministrul Mediului: România nu era pregătită probabil nici pentru cantităţile care erau înainte de pandemie. 

Octavian Berceanu, șef Garda Națională de Mediu: Partea de incinerare pe noi ne-a prins pe picior greşit, pentru că nu aveam instalaţii de incinerare, şi atunci am avut o suprasolicitare a instalaţiilor pe care le aveam.

Doar cinci incineratoare mai funcţionează în ţară, toate private. Constanţa, Iaşi, Timişoara, Slobozia, şi Slatina, care tocmai a fost redeschis. Infim, pe lângă cele 240 de spitale care au tratat pacienţi de Covid, la care se adaugă o mie de centre de vaccinare, mii de cabinete ale medicilor de familie şi ale stomatologilor. Toate produc deşeuri medicale, care ar trebui sortate, cântărite şi ambalate în cutii speciale, apoi arse în decurs de 48 de ore. Dar legea se încalcă de la spitalele care aruncă sacii de-a valma în curte, până la firmele de transport care plimbă gunoiul periculos sute de kilometri, în fiecare zi, printre noi. De la incineratoarele care depozitează deşeurile cu lunile în curte, până la firmele care scapă de ele în natură. Imaginaţi-vă doar ce s-ar întâmpla în cazul unui accident cu o astfel de maşină plină de resturi contaminate. 

Dau vina unii pe alții, tot Ploieștiul la un pas de a respira aer toxic

După ce a fost prinsă în trafic cu 500 de kilograme de deşeuri medicale neambalate corespunzător, cea mai mare firmă de neutralizare din ţară ne-a transmis că obligația etichetării sacilor de deșeuri medicale revine generatorului. Adică spitalelor. Surse din Parchet ne spun că acum că societatea e anchetată de procurori, pentru fals. O altă anchetă vizează incineratorul din Brazi, Prahova, unde după luni în care s-au adunat tone de deşeuri periculoase în curte, inevitabilul s-a produs. Un incendiu puternic - pus oficial de o mână criminală - a mistuit depozitul şi o coloană de fum toxic s-a ridicat la zeci de metri în aer.  

Tot orașul Ploiești ar fi respirat aer toxic, dacă vântul ar fi bătut în direcția lui în acea zi. Dar în continuare suntem la o scânteie distanţă de alte dezastre precum cel de aici, pentru că munţi de deșeuri periculoase continuă să se adune în depozite sau direct în natură, pentru că nu avem infrastructură să-l gestionăm şi nici legi mai clare. De peste un an, România se joacă cu focul şi cu vieţile noastre, ale tuturor.