Bomba ecologică din Pasul Mestecăniș. Groapă uriașă de gunoi, construită în unul dintre cele mai frumoase locuri ale României
E doar o mică parte din România murdară, pe care o scoatem de sub preş în campaia "După noi, gunoiul". Astăzi, vorbim despre cum ţara noastră a aruncat sute de milioane de euro la gunoi. Am primit bani de la UE ca să înlocuim vechile gropi, bombe ecologice, cu sisteme moderne unde să ne reciclăm deşeurile, numite SMID-uri. Un eşec în jumătate de ţară. Construite prost, construite în vârf de munte sau blocate pur şi simplu în licitaţii, rampele care ar fi trebuit să ne salveze au ajuns să ne îngroape.
De Bianca Iacob la 28.05.2021, 01:19- Povestea unui munte de nepăsare
Pasul Mestecăniş. Bucovina. Pentru cine are ochi să vadă şi minte să priceapă, e unul dintre cele mai frumoase locuri ale României. Autorităţile locale, în schimb, şi-au imaginat aici o groapă uriaşă de gunoi. Şi au făcut-o.
Gheorghe Sologiuc, activist de mediu: Din birouri s-au gândit, pentru că nu cred că unul care ştie ce înseamnă mediu ar fi putut să-şi dea semnătura pentru o asemenea locaţie. Au zis că aici e cel mai central şi au pus pur şi simplu bulinuţa, aici facem, aici avem noi interese... şi aici ne-am trezit aici cu o groapă de gunoi. Nimănui nu i-a venit să creadă.
La început, sătenii au crezut că pe pășunea lor se face o fabrică. Așa li s-a spus, asta au înțeles.
Când au realizat că de fapt în inima muntelui se sapă o rană din care va curge într-o zi otravă, au început să se opună. Și să-i arate pericolele: că e absurd să pui gunoiul în pantă, că pe creastă sunt rafale care vor purta mizeria în toată valea, că drumul care duce aici e înzăpezit toată iarna şi terenul riscă să alunece. Că în zonă stau oameni, care vor suferi toată viața.
Gheorghe Sologiuc, activist de mediu: Probabil o să vedem oamenii cum mor de cancer şi alte boli.
Reporter: În 10 ani?
Gheorghe Sologiuc, activist de mediu: Probabil că da.
În plus, ar pune în pericol siguranța feroviară, pentru că la mai puțin de 60 de metri de o cale ferată se va scurge tot levigatul – adică lichidul rezultat din gunoi. Teoretic, tratat.
Ei zic că de acolo o să curgă apă bună de băut. Dacă o să-i dea drumul cuiva, ştiu eu cui o să-i duc o cană de levigat. Fostului şef de la Consiliul Judeţean, care el s-a lăudat că va bea prima cană de scursură.
Cum au reacționat oficialii din județul Suceava
Fostul preşedinte de Consiliu Judeţean, Cătălin Nechifor, a supervizat lucrările. Înaintea lui, actualul şef Gheorghe Flutur a semnat contractul de finanţare. Avizul CFR l-a dat chiar vărul lui, Sorin Flutur. Groapa de gunoi de pe munte, care afectează direct peste 100 de mii de oameni, face parte dintr-un proiect mai mare, care cuprinde şi un depozit similar lângă oraşul Suceava. Am vrut să-l întrebăm pe Gheorghe Flutur de ce, după 50 de milioane de euro cheltuiţi, încă găsim gunoaie nesortate, neacoperite şi vechi gropi pline de otravă.
Gheorghe Flutur, preşedinte CJ Suceava: Să-l sunaţi pe vicepreşedintele Cristi Creţu, care-mi ţine locul!
Reporter: La Moara încă nu există pământ pe deşeuri.
Silviu-Cristinel Crețu, vicepreședinte CJ Suceava: Nu, aici nu aveţi dreptate.
Reporter: Ia spuneţi-mi.
Silviu-Cristinel Crețu, vicepreședinte CJ Suceava: El se acoperă.
Reporter: Doar că el trebuie acoperit în fiecare zi. Aşa scrie în proiect.
Silviu-Cristinel Crețu, vicepreședinte CJ Suceava: Sigur că da. Da.
Silviu-Cristinel Crețu este vicepreşedintele Consiliului Judeţean. Mâna dreaptă a lui Flutur. Din birou, totul arată bine în judeţ.
Silviu-Cristinel Crețu, vicepreședinte CJ Suceava: Nu mai există gropi neconforme în judeţul Suceava.
I-am arătat şi alte imagini care-l contrazic. Rampe noi care stau goale, în timp ce la doi paşi de ele cresc munţi de gunoi ilegal, chiar pe marginea râului Moldova. Şi vechi depozite unde bălteşte levigatul.
Reporter: Aceasta este groapa de gunoi de la Stroieşti. Acesta este levigat. Iar totul se scurge în pârâiaşele din jur.
Silviu-Cristinel Crețu, vicepreședinte CJ Suceava: Îmi daţi voie să sun să văd ce e cu ea?
Reporter: Sigur.
Silviu-Cristinel Crețu, vicepreședinte CJ Suceava: Alo! Sărut-mâna. Este Antena 1 la mine. Şi mă întreabă că este un depozit la Stroieşti. Ce e cu depozitul ăsta? Dar nu, ei îmi arată o poză cu un munte de gunoi. Da, este un depozit al unei firme private, care este în curs de închidere.
Localnic din Pojorâta: "Au pus porcăria asta aici"
Conduşi de aleşi deconectaţi de realitate, localnicii din Pojorâta se tem că peisajul pe care l-am găsit în tot judeţul va fi acelaşi şi pe munte.
Aristide Maxim, localnic: Fiecare om are dreptul la sănătate şi la un mediu curat. Ca să poţi să-i menţii sănătatea omului trebuie să-i oferi şi un mediu curat. Or, ei au trecut cu bocancii murdari de noroi peste toate astea şi au pus porcăria asta aici.
De câţiva ani, Aristide Maxim se luptă în numele sătenilor să obţină în instanţă blocarea proiectului. A făcut plângeri peste plângeri, inclusiv la DNA, şi acum aşteaptă o decizie finală.
Reporter: Credeaţi că se aşteptau ca o mână de săteni, o mână de oameni....
Aristide Maxim, localnic: Nu s-au aşteptat. Exact cum s a exprimat ditamai preşedintele de Consiliu Judeţean, domnul Nechifor, eh, nu ne împiedicăm de câteva babe.
Reporter: Aşa a zis?
Aristide Maxim, localnic: Da, da. Iaca s au împiedicat de babele alea...
Dosarul deschis de DNA Suceava a fost clasat
Cel mai important dosar din tot acest şir, cel de corupţie, a ajuns din Suceava la DNA central. Dar în martie, s-a clasat şi sunt şanse slabe să mai fie redeschis. Asta arată încă o dată că justiţia din România nu e pregătită să oprească infracţiunile de mediu. Nu avem încă DNA-ul pădurilor, aşa cum n-avem nici procurori specializaţi.
Tanczos Barna, ministrul Mediului: Și atunci banii europei ajung la groapa de gunoi. Și la propriu şi la figurat. Și nu doar la Suceava. Sunt şi în alte judeţe. Și în judeţul meu natal, Harghita, avem un SMID făcut cap coadă şi nici în ziua de astăzi nu a reuşit autoritatea judeţeană să finalizeze licitaţia pentru operare.
De fapt, în jumătate de ţară nu funcţionează sistemele ecologice care ne-ar scoate din criza gunoaielor. Fie au fost construite greşit, arată un raport parlamentar, fie s-au blocat în licitaţii.
Reporter: Valoarea totală a proiectului, 34 de milioane de euro.
Ilie Irimia, director ADI Eco-Olt: Da.
Reporter: Ce s-a făcut din acest buget? Cum a fost împărţit? Cât au costat de pildă platformele de colectare a deşeurilor?
Ilie Irimia, director ADI Eco-Olt: Pfff, asta nu vă pot spune, la momentul ăsta.
Depozite ilegale de deșeuri în 2000 de localități, din 2700 verificate
Nu ne poate spune pe ce a cheltuit 34 de milioane de euro, deşi conduce fix asociaţia de dezvoltare intrercomunitară responsabilă cu gestionarea deşeurilor. De 10 ani aşteaptă judeţul Olt gropi ecologice de gunoi. Autorităţile dau vina pe birocraţie, în timp ce sute de mii de oameni trăiesc printre munţi ilegali de deşeuri. Suntem aşadar într-un cerc vicios. Fără rampe de gunoi legale, România a devenit ţara gropilor ilegale.
Anul trecut, din 2.700 de localități verificate, în aproape 2000 Garda de Mediu a găsit depozite ilegale de deșeuri. Avem așadar 2000 de probleme, care ar putea fi rezolvate cu o singură soluție: reciclarea. Suntem însă printre ultimii din Europa la acest capitol. De ce nu reciclăm și cât ne costă asta, vedeți la Observator.