"Miroase a combustibil, a emisii" Într-un mare oraș din România, oamenii respiră un aer mai poluat decât în India

Avem senzori de poluare, dar tot nu ştim ce respirăm şi cine otrăveşte aerul. Statul doar aproximează sursele de emisii toxice. Fără un inventar exact, România rămâne în topul celor mai poluate ţări, cu 5 oraşe vizate de proceduri de infringement. Urmăriţi un nou material din campania După noi, gunoiul. 

• "România ar putea intra în clubul sinucigaşilor". Rusia amenință că va lovi sistemele Patriot chiar pe teritoriul românesc cu rachete Iskander

Miroase a combustibil, a emisii, a ceva...

Iaşi. Peste 300.000 de oameni trăiesc aici. E suficient să tragi aer în piept, ca să îţi dai seama că e unul dintre cele mai poluate oraşe din România. Ce se simte în aer se vede şi pe cifre. 

Galea Temneanu, APM Iaşi: Calitatea aerului, atât în municipiu, cât și în județ, rămâne o problemă pentru Iași.

Silviu Gurlui, profesor Facultatea de Fizică Iași: Asistăm la vârfuri mai mari de poluare. Sunt valori foarte mari la particulele pm 10, pm 2.5, dar pe mine nu mă îngrijorează neapărat valoarea, ci de unde vin.

Statul măsoară poluarea după cum vrea el, nu unde sunt și poluatorii

Silviu Gurlui este profesor universitar la Facultatea de Fizică din Iaşi şi de ani buni studiază poluarea aerului. A atras atenţia de nenumărate ori că, în oraşul în care locuieşte, se respiră mai rău decât în India. Nu doar traficul e de vină: praful de pe şantiere, dioxidul de carbon din centrale, fumul din arderile ilegale, emisiile din industrii - toate formează un cocktail otrăvitor. Dar statul nu măsoară cât poluează fiecare în parte. 

Silviu Gurlui, profesor Facultatea de Fizică Iași: Sunt foarte multe arderi, fie centrale, fie pe suprafețe mai mari, oamenii ard compuși chimici, ard materiale plastice și tot ce ține de astfel de combustibili. Nu-i măsoară nimeni, nici în Iași, nici în țară. Noi ne limităm la măsurători foarte simple. 

România are 168 de staţii prin care măsoară calitatea aerului, pentru care a plătit peste 150 de milioane de lei. Şi la această oră, aproape jumătate dintre senzori sunt roşii. Doar că mulţi sunt amplasaţi la întâmplare. 

Clara Mihociu, reporter Observator: La stația numărul 3 de monitorizare din Iași, una de tip industrial, nu s-au înregistrat depășiri în 2020. Asta nu pentru că aerul aici ar fi prea curat, ci pentru că această stație măsoară în realitate în ce mod este afectată calitatea aerului de activitatea industrială din Iași. Singură problema este că această nu este pusă într-o zonă unde să existe și fabrici, ci într-un parc, într-o zona de locuințe.

Şi mai greu se respiră în Cluj Napoca

Unul dintre cele mai poluate oraşe nu doar din România, ci din toată Europa. Multă vreme, oraşul a fost otrăvit de groapa de gunoi de la marginea oraşului. Munţii de deşeuri de la Pata Rât au luat de zeci de ori foc. Acum, zona e teoretic ecologizată. Aerul nu e nici astăzi curat. 

Alex Prunean, reporter Observator: Imaginați-vă că în peste 100 de zile pe an nivelul particulelor poluante pm 10 depășește, la anumite ore, chiar și de trei ori limita admisă. 

Explicaţia o are Alexandu Luchian, un tânăr inginer care şi-a făcut propria reţea de senzori, ca sa măsoare ce statul nu poate. 

Alexandu Luchian, inginer: După măsurătorile noastre acolo încălzirea locuințelor se face cu combustibili solizi - cel mai probabil cu resturi materiale sau deșeuri, plastice care se găsesc la groapă de gunoi și acolo rezultă o depășire de până la trei ori media pe an.

Practic, localnicii se încălzesc cu gunoaie. E doar una dintre cauzele nebănuite a poluării. 

Alexandu Luchian, inginer: În momentul de față avem mai mulți senzori care ne arată un aer prost în Cluj-Napoca. în principiu sunt depășiri de 250 la sută, ele sunt foarte mari, nu ar trebui să fie depășiri așa de mari într-o zi cu aer curat și vânt.

Bucureşti, cea mai mare aglomerare urbană din România, sufocat de poluare

Capitala are o procedură de infrigment şi o condamnare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că ani de zile s-au depăşit concentraţiile la pm 10. Dintr-un birou cu pereţi scorojiţi, un specialist de la Agenţia pentru Protecţia Mediului ne explică de unde vine poluarea în Capitală. 

Reporter: Poluarea vine din București sau din afara Bucureștiului? 

Gabi Ciuiu, APM Bucureşti: De multe ori am observat că vine din afară Bucureștiului. Încep să crească la stațiile care sunt mai în exteriorul Bucureștiului și încet încet cresc concentrațiile și în interior 

Dorina Mocanu, director Ministerul Mediului: Calitatea aerului în Bucureşti este cauzată de activitatea din Bucureşti. Activitate care este economică, există o activitate economică a Bucureştiului, există traficul care contribuie la calitatea aerului şi există încălzirea rezidenţială.

Primim promisiuni, până vom avea prognoze de poluare

Am căutat un răspuns şi la primărie, instituţia care ar trebui să pună urgent în aplicare un plan de îmbunătăţire a calităţile aerului. Edilul nu a răspuns solicitărilor noastre. La începutul anului, Nicuşor Dan a anunţat că va plăti din bugetul primăriei 1,75 milioane de lei, pentru a afla care sunt principalii poluanţi ai aerului din Bucureşti. Printre câştigători e şi o firmă de mediu din Cambridge. În plus, Ministerul Mediului pregăteşte o aplicaţie prin care vom primi prognoza de poluare pe trei 3 zile, ca la meteo. Până atunci, autorităţile recunosc. 

George Gârbacea, fost preşedinte ANPM: Nu ştim cât de mare e problema pentru că nu avem toate sursele de emisii.

Tanczos Barna, ministrul Mediului: Este imposibil să măsori la fiecare poluator, la fiecare gospodărie real time să vezi care este cantitatea de poluare. Se merge pe câteva date statistice care sunt folosite şi în Uniunea Europeană.

Pe harta europeană a poluării, România apare doar cu 13 puncte, toate în sudul României

Șase stații din aglomerarea București, două stații din zona Ilfov, o stație din zona Dolj, o stație din zona Călărași și trei stații din zona Teleorman.

George Gârbacea, fost preşedinte ANPM: Noi nu prea ne am învăţat să recunoaştem problemele. Le ascundem, le punem sub preş şi se vede, facem lucruri doar de suprafaţă, doar de show, dar problemele care nu se văd toată lumea vine, pleacă, zice că vrem să facem aşa şi nimeni nu mai continuă.

Şi pentru lucruri neterminate plătim amenzi la Bruxelles. Cinci oraşe din România sunt în procedură de infrigment. Până când vom găsi soluţii reale care să şi funcţioneze ne uităm la cât de mare este tabloul aerului poluat, la România sufocată. Şi continuăm să respirăm otravă.