A patra bancă americană în pericol: PacWest. Cea mai gravă criză bancară din 2008 încoace nu dă semne că s-a stins

Cea mai gravă criză bancară americană din 2008 încoace nu dă semne că s-a stins. O altă bancă regională din SUA, PacWest Bancorp, cu sediul în California, caută un colac de salvare după ce acţiunile sale s-au prăbuşit miercuri cu 50% şi ia în considerare şi o potenţială vânzare, relatează Financial Times (FT). Cele 3 bănci americane care au dat faliment în 2023 au fost mai mari decât cele 25 care s-au prăbușit la apogeul crizei bancare din 2008.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

După First Republic Bank, Silicon Valley Bank şi Signature Bank care au falimentat pe rând într-un interval de aproape 7 săptămâni, începând cu 10 martie 2023, a venit şi rândul PacWest Bancorp, un holding bancar cu sediul în Beverly Hills, care oferă servicii bancare comerciale, inclusiv împrumuturi pentru imobiliare şi construcții, precum și servicii de gestionare a depozitelor pentru întreprinderi mici și mijlocii. 

După recenta prăbuşire a acţiunilor, PacWest Bancorp a apelat la o altă banca de investiții pentru a explora opțiuni strategice, inclusiv o vânzare, potrivit unor surse citate de FT. Nu a fost inițiat încă un proces formal de vânzare, iar banca îşi propune să strângă capital nou. Informaţiile au fost relatate şi de Bloomberg.

Probleme de la PacWest Bancorp vin la câteva zile după ce Fondul de garantare a depozitelor bancare din SUA (FDIC) a preluat banca First Republic și i-a vândut depozitele și activele către banca JPMorgan Chase. În urmă cu șase săptămâni PacWest a declarat că a obţinut un împrumut de 1,4 miliarde de dolari de la firma de investiții Atlas SP Partners.

Acţiunile altor 3 bănci din SUA, în scădere

Şi acțiunile unei alte bănci americane, Western Alliance, cu sediul în Arizona au scăzut miercuri cu peste 25%. Acţiunile Zions Bancorp și Comerica au scăzut şi ele cu aproximativ 10%.

Ca multe alte bănci regionale, PacWest a atras îngrijorări după prăbușirea Silicon Valley Bank pe 10 martie din cauza asemănărilor dintre cele două bănci, cum ar fi legăturile cu comunitatea tehnologică, cantități mari de depozite neasigurate și pierderi de hârtie. PacWest a raportat la sfârșitul lunii aprilie ieşiri de peste 5 miliarde de dolari în primul trimestru, dar a spus că a oprit retragerile și a avut intrări de peste 1 miliard de dolari din martie încoace. În plus, a spus că are depozite de aproape 29 de miliarde de dolari, adică este semnificativ mai mică decât bănci precum Silicon Valley Bank sau First Republic.

Acțiunile băncii au scăzut cu 77% de la începutul lunii marti.  A raportat o pierdere netă de 1,21 miliarde de dolari în primul trimestru. Mai mult de trei sferturi din împrumuturile sale sunt pentru imobiliare, un alt domeniu îngrijorător din cauza creşterii dobânzilor. Rezerva Federală a majorat ieri dobânda de referință cu 0,25%, pentru a zecea oară în ultimele 14 luni.

Cele 3 bănci care au dat faliment, mai mari decât cele 25 prăbușite în 2008

Cunoscută ca banca milionarilor, First Republic Bank a devenit pe 1 mai a treia bancă americană care se prăbușește în doar câteva săptămâni. Cele trei bănci falimentare din 2023 au avut împreună active de 532 de miliarde de dolari, adică peste cele 526 de miliarde de dolari (ajustate la inflație) ale celor 25 de bănci care au dat faliment la apogeul crizei din 2008, potrivit The New York Times.

Falimentul First Republic Bank a devenit practic al doilea cel mai mare faliment bancar din istoria SUA, după Washington Mutual, acum 15 ani. Cauzele noului faliment răsunător par trase la indigo cu cele ale Silicon Valley Bank. Pe fondul unor investiţii proaste, a creşterii dobânzilor din cauza inflaţiei şi a crizei bancare din martie, clienţii bogaţi s-au grăbit să retragă banii. Mai exact, au retras din depozite nu mai puţin de 100 de miliarde de dolari doar în luna martie.

În doar câteva ore, după ce acţiunile First Republic s-au prăbuşit cu 97% faţă de începutul anului, banca regională din California, axată pe oamenii cu averi ridicate şi afacerile lor, a fost preluată de stat, de Fondul de garantare a depozitelor bancare din SUA. Iar în urma unui acord, s-a decis ca activele să fie preluate de cea mai mare bancă americană, JPMorgan Chase care are active totale de peste 3000 de miliarde de dolari americani.

Însă asta nu înseamnă că vor fi eliminate consecinţele. Dimpotrivă. JPMorgan Chase a anunţat deja că nu-şi va asuma datoria corporativă a First Republic Bank. În ceea ce priveşte creditele ipotecare - inclusiv ipoteci - acestea vor fi preluate de banca care a cumpărat activele. Specialiştii americani s-au grăbit să sublinieze faptul că noul faliment nu va aduce perturbări suplimentare pentru alte bănci regionale și comunitare, deci nu exista risc de contagiune.

Băncile sunt mai bine blindate cu bani decât în 2008, iar institutiile financiare mari, considerate prea mari ca să cadă, au provizii, adică bani pentru zile negre. Chiar şi aşa, potențialele daune nedorite sunt semnificative. În primul rând, Statele Unite au acum un sistem bancar mai concentrat, aceşti giganţi bancari care pot duce la monopol şi cartelizare a pietei. În al doilea rând, apar tot mai multe îndoieli cu privire la natura sistemului de asigurare a depozitelor de facto în vigoare. Adică, analiştii spun că ar trebui revenit la reglementari mai stricte şi pentru băncile mai mici.

De asemenea, vor fi acordate mai putine credite în economie ceea ce va afecta persoanele de rând şi companiile mici, mijlocii şi chiar mari. Şi, nu în ultimul rând, rămâne de stabilit costul salvării First Republic Bank. Asta în contextul în care 11 bănci au contribuit cu lichidităţi şi au creat depozite uriaşe în speranţa că vor salva banca regională. Cel mai probabil, sumele vor fi acum împărţite între mediul privat şi public, prin comisioane şi dobânzi.