Afacerea de succes pusă la cale de Cristina, în Bucureşti. Detaliul legal de care ţine cont antreprenoarea

Denumirile de lapte de soia sau unt de caju trebuie să dispară de pe etichete. De la 1 ianuarie, producătorii acestor produse sunt obligaţi să le schimbe numele. Decizia vine tocmai pentru o diferenţiere cât mai clară între laptele natural şi produsele vegetale, din ce în ce mai căutate de către cei care îşi doresc un stil de viaţă sănătos.  

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

"Laptele" de soia sau "smântăna" vegetală nu vor mai exista pe rafturi cu aceste denumiri. Producătorii sunt obligaţi să schimbe eticheta pentru că astfel de produse nu conţin lapte natural. Cristina are o fabrică în Bucureşti unde produce lunar câteva mii de sticle cu băuturi pe bază de nuci, curmale şi caju. 

Cristina Nesterov, proprietar fabrică: Avem o capacitate de producţie de aproximativ 7.000 de sticle pe lună. Interesul a crescut din ce în ce mai mult din ce în ce mai mult. Se vede şi pe piaţă. Diversitatea este mult mai mare faţă de acum 7 ani. 

Clienţii ei vor primi curând produsele preferate cu o etichetă nouă pe care va scrie "băuturi vegetale pe bază de migdale, soia sau cocos". 

Cristina Nesterov, proprietar fabrică: În mod uzual folosim acest termen pentru că aşa îl cunoaştem şi îl folosim în loc de laptele de vacă cu care am crescut cu toţii. Dar din punct de vedere legal nu putem să-i spunem lapte. Se numeşte băutură vegetală. Am fost foarte strictă şi riguroasă când a fost vorba de legislaţie, tocmai să nu avem probleme. 

Şi este căutată în special de către cei care îşi doresc un stil de viaţă sănătos. Asta se observă inclusiv în cafenele. 

 Bianca Kadar, angajat cafenea: Laptele de ovăz prin gustul său mai dulceag. Este cerut de către clienţi dacă de exemplu avem o cafea cu un profil mai ciocolatiu. Laptele de mazăre, având o fibră vegetală mult mai strong decât laptele de ovăz şi cu un gust neutru este preferat de către clienţi pentru cafelele mai acide. 

Cei care vând "lapte" de soia sau mazăre riscă amenzi uriașe

Pe anumite site-uri sau în unele magazine încă se găseşte "lapte" de soia sau de mazăre. Însă aceşti comercianţi riscă amenzi de până la 50.000 de lei şi chiar suspendarea activităţii. 

Sorin Mierlea, InfoCons: Eu sper să nu fie doar amenzi, ci să fie confiscate şi scoase de la raft. Eu cred că discutăm despre înşelăciune. În momentul în care înşelăciune, discutăm de o faptă penală. 

Noua lege mai prevede ca produsele pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale și produsele vegetale să fie puse în spaţii separate față de produsele lactate autentice.