Afacerea pornită de un fermier român, în pericol din cauza etichetelor înșelătoare. Legea care promite să schimbe situația

Statul vrea să facă ordine pe rafturile cu produse lactate. Legea laptelui îi protejează pe consumatori de produsele înșelătoare, făcute din zer şi făină şi vândute ca brânză feta. Actul normativ e mană cerească, spun fermierii, care speră ca regulile să nu rămână doar pe foaie. Toate acestea, în contextul în care producţia internă de lapte scade, iar importurile cresc. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Emil Dobre, producător din Olt, transformă laptele de capră în adevărate delicatese. Are 500 de animale și produce aproape o tonă de brânzeturi pe lună. Rețetele reinventate de el au prins la clienți, iar omul își vinde marfa prin rețeaua proprie și la târgurile agricole. Marea problemă este că, deşi produsele lui sunt 100% naturale, nu o dată a pierdut lupta cu produsele din magazin. Conțin înlocuitori dar sunt foarte ieftine.

Emil Dobre, producător: Apă, sare şi culoare. N-are legătură cu laptele. Se făcuse lângă noi, în Teleorman, un centru de colectat laptele. Şi brânza care se făcea din laptele nostru pleca peste ocean în America, iar în zerul de la brânza noastră se băga grâu, untură de balenă şi ulei de palmier şi se făcea brânza feta pentru România.

Clienții spun că au fost și ei înșelați de etichete şi reclame mai puțin cinstite.

Reporter: Vi s-a întâmplat vreodată să vă o înşele o etichetă? 

Clientă: Sigur, multe. Da. Ştiţi, şi reclama face foarte mult, produse care sunt improprii copiilor sunt promovate agresiv.

Pe rafturile cu lactate încă găsim produse în care laptele e cu picătura. Deşi pe etichetă scrie că am cumpărat o curtie de brânză topită cu smântână, aflăm din ingrediente că acest produs conţine doar 20% smântână, proteine din lapte, unt, zer, lapte praf degresat, săruri de topire, agent de îngroşare şi stabilizatori. Practic, nu ştim ce mâncăm.

Legea laptelui promite însă să schimbe situaţia

Pe etichete nu mai este permisă denumirea de produs lactat dacă alimentul pe care îl cumpărăm este făcut din înlocuitori. Iar denumirea de produs romanesc mai poate fi folosită doar în cazul produselor cu ingrediente provenite 100% de la fermele din România.

0 nu îi vizează doar pe cei care procesează sau vând produse lactate, ci şi pe cei care le folosesc în compoziţia alimentelor pe care le comercializează. Astfel de afişe va trebui să găsim de azi înainte, în toate punctele de alimentaţie publică, în care laptele este un ingredient. O sarcină dificilă pentru România, având în vedere că importurile de lapte sunt cam singurele care înregistrează creşteri. Laptele colectat de la centre şi expoataţii este mai puţin ca anul trecut

Dorin Cojocaru, preşedinte APRIL: Pe octombrie am o scădere de 23,% pe lapte de consum. A scăzut consumul, în noiembrie o să scadă şi mai mult. Pentru că nu se mai cumpără fără limită, oamenii sunt mult mai chibzuiţi, cumpătaţi cu banii. În loc să cumperi cu baxul, cumperi cu bucata. Centrele de colectare care dădeau undeva la 10 tone pe zi, dacă-ţi mai dă 2 tone. Nu mai au oamenii. Iar fermele mai nu au mai avut furaj.

Potrivit INS, importaul de lapte de vacă a crescut cu 8,2%, iar cel colectat a înregistrat o scădere de 2,8%.