Agricultura se întoarce în timp din cauza scumpirilor. 30% mai mulţi fermieri au ajuns să facă agricultură ecologică de teama facturilor uriaşe

Mai mult de nevoie decât de voie, fermierii de la noi se întorc la agricultura din vremea bunicilor. Mai ecologică, ce-i drept, dar mai puţin productivă. Scumpirile de la carburanţi sau îngrăşăminte îi determină să strângă cureaua şi să se folosească de ce au deja, fără să mai facă investiţii mari. 

• Jumătate de ţară intră sub cod galben de ploi torențiale, grindină și vânt. Zonele vizate. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

Cu legume cultivate pe aproximativ un hectar, Marin Dumbravă se folosea de o sobă ca să le încălzească în seră când era prea frig. Cumpăra lemne ca să se asigure că are ce vinde apoi din solariu. Acum nu-şi mai permite să facă asta. 

Marin Dumbravă, fermier: Am trecut pe lângă o sobă. Sobă de teracotă. Mai am o sobă de teracotă într-un alt solar unde am încălzit pe vremuri. O căruţă de lemne cu un metru cub, mă costa în jur de 300-400 de lei. Acum, aceeaşi căruţă de lemne 1400 sau peste 1500 de lei. Eu nu scot banii din producţia respectivă ca să-mi acopăr doar lemnele, agentul de încălzire. 

Aşa că a renunţat să mai încălzească serele. Şi nu doar atât. A înlocuit şi îngrăşământul chimic, pentru că-l costa prea mult. Şi a renunţat inclusiv la unele utilaje. 

Marin Dumbravă, fermier: Există şi un îngrăşământ natural cum îl ştim noi de la bunici cu gunoi de grajd, dar acesta are şi avantajul că prin încorporarea lui avem şi foarte multe buruieni în sol. Dar îţi trebuie mult pe o suprafaţă mare, îţi trebuiesc cantităţi mari. Trebuie să iei şi să smulgi buruiana printre rânduri, trebuie să dai cu sapa. Este foarte multă muncă manuală. 

Scumpirile aduc schimbări în agricultură

Partea bună e că agricultura devine astfel ecologică. Partea mai puţin bună e că producţia se reduce semnificativ. Iar legumele ecologice sunt mai scumpe faţă de cele produse în agricultura convenţională.

Marin Dumbravă, fermier: Este o diferenţă de 30-40%. Diferenţa, în mod normal, ar trebui să fie mult mai mare, dublă. Perioada de dezvoltare a unui produs în cultura ecologică este mai lungă. 

Sunt acum cu peste 30% mai mulţi fermieri care fac agricultură ecologică în România decât erau anul trecut. Şi, la fel ca Marin Dumbravă, mulţi s-au văzut obligaţi de scumpiri să ajungă la această soluţie. 

Ion Găman, secretar de stat MAD: Până la această dată, ca agricultori care practică agricultură ecologică sunt înregistraţi un număr de 10.000 de fermieri. Cu toate că producţia medie la agricultura ecologică este mai mică, preţurile de valorificare a produselor ecologice sunt mai mari. Fermierii care practică această agricultură ecologică beneficiază de nişte măsuri de sprijin financiar pe unitatea de suprafaţă, ca plată compensatorie  pentru pierderea de venit şi costurile suplimentare. 

Sumele pe care le primesc fermierii anual pornesc de la 293 de euro pe hectar la legume şi pot ajunge la 620 de euro pentru culturi de viţă de vie sau livezi de pomi fructiferi. Dacă pentru un kilogram de ardei dintr-o cultură convenţională scoatem din buzunar 6-7 lei, pe acelaşi kilogram, însă ecologic, plătim circa 12 lei.