BNR ar putea majora dobânda-cheie la 7%, în sedința din 10 ianuarie. Cresc iar ratele la credite

Banca Natională a României (BNR) ar putea decide să majoreze dobânda-cheie la 7%, în lupta cu valul de scumpiri din ultimele luni. Decizia, ce ar urma să fie luată în ședința din 10 ianuarie 2023, vine în contextul în care săptămâna aceasta sunt aşteptate datele oficiale referitoare la inflaţie, care vor arăta o creștere record a prețurilor, de circa 16.6% pe anul 2022.

• Val de ger peste România. Unde se vor întregistra aproape -10 grade

Marți, pe 10 ianuarie, Consiliul de Aministraţie al BNR are o nouă şedinţă, iar un comunicat oficial cu privire la deciziile luate este așteptat în jurul orei 15:00.

Cert este că evoluţia dobânzilor şi, eventual, utilizarea altor instrumente de politică monetară pentru încetinirea inflaţiei sunt principalele subiecte pe ordinea de zi. Potrivit Economica.net, care citează ultimul raport publicat de ING Bank şi semnat de economistul şef al băncii, Valentin Tătaru, ne putem aştepta ca Banca Națională să mai utilizeze încă o dată pârghia de majorare a dobânzilor pentru a ţine în frâu inflaţia.

"Contextul amplu de lichiditate estompează relevanța ratei de politică monetară. Cea mai recentă decizie privind rata de  politică monetară. Noi favorizăm cu strictețe o creștere cu 25 de puncte de bază, la 7,00%, împotriva unei decizii de păstrare nemodificată a dobânzii cheie. În orice caz, piețele ar putea fi destul de indiferente față de decizie, deoarece contextul amplu de lichiditate estompează semnificativ relevanța ratei de politică monetară. În ceea ce privește IPC, ne așteptăm ca inflația de la sfârșitul anului 2022 să fi atins 16,6%, deși surprizele negative nu pot fi excluse", a fost de părere Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank România.

Majorarea dobânzii-cheie, posibil singura din 2023, dacă vârful inflației a fost deja atins în noiembrie anul trecut

Este posibil ca majorarea dobânzii-cheie, ce ar putea fi decisă în ședința BNR din 10 ianuarie, să fie singura din 2023, crede Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA România, deoarece se aşteaptă ca vârful inflaţiei să fi fost deja atins odată cu nivelul de 17% din luna noiembrie.

"Totuşi, chiar dacă în Uniunea Europeană, şi mai ales în Germania, inflaţia a scăzut şi dă semne să scadă spre nivelul de o singură cifră, România va aştepta probabil 2024 pentru a ajunge acolo", a declarat Adrian Codîrlaşu.

Conform sursei citate, la sfârșitul lui 2022, Asociaţia CFA România a publicat Indicatorul de Încredere Macroeconomică. Indicatorul a crescut marginal (cu 0,4 puncte) la valoarea de 33,7 puncte, iar sceastă situaţie s-a datorat pe de o parte majorării cu 2,2 puncte a componentei de condiţii curente, iar pe de altă parte a scăderii cu 0,5 puncte a componentei de anticipaţii.

Inflația, o problemă pe termen lung, care macină puterea de cumpărare și creșterea economică

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni s-a majorat faţă de exerciţiul anterior, ajungând la o valoare medie de 10,68%.

"Anticipaţiile inflaţioniste au reintrat pe trendul crescător, acestea arătând o inflaţie exprimată în două cifre pentru întreg anul următor. Reducerea puterii de cumpărare datorată inflaţiei îşi va pune amprenta asupra consumului anul viitor. În aceste condiţii şi anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2023 s-au redus, acestea înregistrând o valoare de 1,3%", a explicat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA Romania.

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 90% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0279 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,1021 lei pentru un euro.

Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2022: valoarea medie a anticipaţiilor a scăzut la 6,6%, iar pentru anul 2023 valoarea estimată este de 6,2%. Pentru anul 2023 valoarea anticipată de creştere a PIB real este 1,3%. Datoria publică în PIB este anticipată să se majoreze la 56% în următoarele 12 luni.