Cartierul rezidențial din Craiova supranumit Căpșunăria. Cum arată viețile oamenilor care trăiesc practic în câmp

În România fiecare construieşte ce vrea şi cum vrea. Legi sunt, dar nimeni nu verifică dacă se respectă. Așa că primarii semnează autorizații pe bandă rulantă, Direcția de Urbanism face verificări sporadice, pentru că nu are suficienți angajați, iar oamenii se trezesc că stau în cartiere rezidențiale cu apă din puţ şi canalizare în fosă. Norocoşii au gaze şi curent electric. Asfalt nu există, aşa că oamenii pietruiesc căile de acces de capul lor, cu bani din propriile buzunare. 

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Căpşunăria. Aşa îi spun localnicii unuia dintre cele mai mari cartiere rezidenţiale din zonă. Administrativ, ţine de comuna Malu Mare. Practic, oamenii trăiesc în câmp.

Bărbat: Uitaţi, băgăm un lemn aici. La două ore vii iar, băgăm lemne în centrală. Şi uite aşa. Astea sunt condiţiile noastre.

Marin Georgescu a fost printre primii mutaţi în câmp. 

Marian Georgescu: Am tras canalizarea până aici, se vede. Avem şi apa trasă, pe conductă de 110, cu intrare la mijlocul străzii.

Reporter: Aţi făcut-o din banii dumneavoastră.

Marian Georgescu: Da, din banii noştri. Urmează să băgăm gazele şi dup-aia să betonăm pe banii noştri. 

Motivul pentru care primăria nu se ocupă de aducerea utilităţilor

De ce nu se ocupă primăria de aducerea utilităţilor? Răspunsul e simplu: oamenii au cumpărat terenurile cu tot cu căile de acces. Altfel spus, uliţa lor este proprietate privată. 

Cristina Oprea, reporter Observator: Deşi majoritatea proprietarilor de pe această stradă îşi doresc să cedeze calea de acces primăriei pentru ca autoritatea să suporte costurile cu asfaltarea sau aducerea reţelei de gaze, din cauză că doi proprietari sunt de negăsit, demersul s-a blocat. 

Nici dacă ar fi toţi de acord, nu există garanţia că va fi bine. Ca să înghesuie cât mai multe case, dezvoltatorii taie din lăţimea drumurilor. 

Daniel Drăcea, angajat serviciu urbanism: Avem căi de acces de 3.5 m, de 4 m. Nu putem, oamenii vor să doneze. Primăria nu poate să primească, comuna Malu Mare nu poate să primească în domeniul public nişte căi de acces pe care, practic, nu poţi să aduci utilităţi. 

Primăriile dau vina pe lege, oamenii se descurcă cum pot

Primăriile dau vina pe legea care le permite dezvoltatorilor să dezmembreze parcelele de teren fără avizul autorităţilor locale. 

Adela Gherghe, primar Malu Mare: Cineva deţine o suprafaţă de teren, da? Să zicem, un hectar. Practic, legea nu îl obligă să facă stradă decât lată de 3.5 m. Şi nu e normal. 

Horaţiu Buzatu, specialist urbanism: Legislaţia respectivă, printre altele ar obliga primăriile ca o dată la 10 ani să schimbe planul urbanistic general. Este o obligaţie care, însă, nu este respectată în mod organizat. Adică primăriile obţin derogări chiar de la Ministerul Dezvoltării Regionale cu privire la nerespectarea acestei legi. 

Puteți urmări materialul integral din seria Coșmar Residence aici: Cum a ajuns un cartier rezidenţial cu străzi de 3,5 metri în loc de 9 metri cât era proiectul. "Unde să mai faci trotuarele?"