Cât a ajuns să coste pâinea după explozia tarifelor la gaze şi energie. Oficialii dau vina pe comercianţi

Pâinea cea de toate zilele are toate condiţiile să devină un lux pentru mulţi români. După explozia tarifelor la gaze şi energie, preţul grâului a atins maxime istorice, iar producătorii spun că aceste lucruri se vor vedea de la 1 aprilie. Asta în condiţiile în care unele produse de panificaţie sunt mai scumpe cu mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Încet, dar sigur, pâinea a acumulat creşteri de preţ tot anul trecut: în total, 30%, iar un kilogram de pâine albă feliată a ajuns să coste 10 lei, în medie. Este abia începutul scumpirilor, avertizează producătorii din industria de panificaţie, presaţi de facturile uriaşe la gaze şi electricitate, dar şi de costul mai mare al carburanţilor. 

Aurel Popescu, președinte ROMPAN: Din aprilie, ori crește prețul la pâine, ori iau măsuri de compensare a energiei și gazului la producător în așa fel încât să avem prețurile din octombrie. 

Este un scenariu ideal, însă fără şanse mari de a fi pus în practică. Ar însemna ca industria de panificaţie să fie favorizată, or întreaga economie suferă de pe urma creşterilor de preţuri la utilităţi. Deocamdată, unii producători vând în pierdere, pentru a nu rămâne fără afacere. În această brutărie artizanală de exemplu, sortimentele de pâine cu maia costă la fel ca acum un an. 

Maria Acristei, fondator Brutăria Maria Ioana: Pentru noi, costurile de producție din vară și până acum s-au majorat cu aproximativ 40 de procente. Asta doar din costurile de materii prime. Principala materie primă pe care o folosim, făina, aproape s-a dublat. 

Aurel Popescu, președinte ROMPAN: În iulie aveam 800 de lei tona de grâu, acum avem 1400 de lei tona de grâu. 

În faţa tabloului scumpirilor, oficialii dau vina pe comercianţi. 

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: Faptul ca pleacă de la poarta fabricii un produs cu un preț și ajunge la magazine cu un preț majorat să știți că nu producătorul de alimente are vreo influență, ci de foarte multe ori cei care comercializează aceste produse. 

"Mănânc mai puțin"

Indiferent de mecanismul creşterilor de preţuri, tot consumatorul este nevoit să le suporte. Aşa că se impun soluţii de criză. 

Reporter: Dumnevoastra cum vă descurcați? Ce părere aveți de acest lucru? 

Femeie: Mănânc mai puțin. 

Reporter: Cum vă v-a afecta la buzunar? 

Bărbat: Fac economie în alte zone. Am alte produse pe care le caut prețul mai mic, dar care îmi convin mie. 

Bărbat: Eu am mașină de făcut pâine acasă. Probabil c-o să fac acasă. 

În faţa avalanşei de creşteri, autorităţile se gândesc să plafoneze preţurile alimentelor de bază. Ar conta, în condiţiile în care România este unul dintre marii con­su­matori de pâine din Uniunea Europeană, cu 90 de kilograme pe cap de locuitor, în medie, pe an.