Cât peşte prinde flota de pescuit a României din Marea Neagră. Turcii scot de 40 de ori mai mult, inclusiv prin braconaj în apele noastre

Statistica ne taie pofta! Cu cât mâncăm mai mult peşte, cu atât mai mult importăm! Mica noastră flotă de pescuit din Marea Neagră prinde de 40 de ori mai puţin peşte decât a turcilor, care intră în apele noastre teritoriale să braconeze. În plus fermele din ţara noastră seacă din cauza secetei, aşa că am ajuns să cumpărăm din Bulgaria şi Ungaria speciile care trăiesc şi la noi. Pe litoralul românesc, însă, există şi câteva restaurante care servesc peşte din apele Mării Negre în proporţie de 90%. 

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

Pofta de peşte creşte, dar mâncăm mai mult din import. Pescarii şi fermele piscicole interne asigură doar 18.000 de tone pe an, în vreme ce din străinătate cumpărăm peste 100.000 de tone.

Aducem peşte din Grecia şi fructe de mare din Franţa

O pescărie din nordul Capitalei aduce de trei ori pe săptămână peşte proaspăt din Grecia şi fructe de mare din Franţa. "Grecia este per total mult mai accesibilă. Şi ca preţuri, şi ca varietate foarte mare de peşti pe care putem să-i aducem", spune Stelică Stan, manager pescărie.

Bibanul de mare, dorada şi limba de mare sunt cei mai căutaţi peşti. Iar stridiile şi vongolele din Franţa sunt cele mai apreciate delicatese.

Grecia este principalul furnizor de doradă. Din Turcia aducem păstrăv somonat, din Bulgaria şi Ungaria crap, sânger şi novac. Spania şi Olanda livrează macrou, hering şi cod. Peştele din Marea Neagră este o raritate în galantare. Pescuim doar 500 de tone pe an. 

"În perioada asta se prinde pisica de mare, barbunul, calcanul. Peşte care nu este de la noi din mare luăm bibanul şi dorada", spune Gabriel Roşca, şef de sală cherhana. Peştele din Marea Neagră se vinde mai mult la cherhanale. "90 la sută din produsele din meniu sunt autohtone, sunt prinse de noi chiar. Dar e cerere foarte mare de biban de mare şi doradă, nu putem spune că sunt ale noastre, le luăm de la importatori", a declarat Sorin Rusu, bucătar cherhana.

Flota naţională de pescuit a fost vândută sau casată după Revoluţie. În anii '80, aveam 40 de nave lungi de 100 de metri care cutreierau oceanele şi pescuiau până dincolo de cercul polar. Acum, 130 de bărci pescuiesc în Marea Neagră, dar au capacitate mică. Nu prind suficient pentru a acoperi cererea, iar pescarii nu se asociază pentru a livra cantităţi mari. Un raport ONU arată că vasele româneşti capturează doar 1,4 la sută din cantitatea totală de peşte pescuită din Marea Neagră. Turcia ia partea leului: 62%, de multe ori prin braconaj în apele româneşti.

Nici crescătoriile de peşte de apă dulce nu stau bine. Antreprenorii acuză Ministerul Agriculturii că nu îi subvenţionează. "Ne aşteptăm ca până la finalul anului foarte multe ferme să intre în faliment, deoarece au rămas pe uscat, râurile au secat şi sute de tone de peşte au murit", susţine Cătălin Platon, preşedintele asociaţiei fermierilor piscicoli Romfish.

"Avem 250 de milioane de euro pe AMPOP, practic investiţii în piscicultură şi acvacultură în România", a precizat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.

O schimbare benefică a venit, totuşi, în urma unei campanii Observator. După anchete în care am arătat că în restaurante ajung midii contaminate, pescuite ilegal din apele portuare, statul a venit cu o lege nouă. "Legea permite pentru prima dată posibilitatea închirierii unor perimetre în Marea Neagră", spune Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Perimetrele pot fi folosite pentru înfiinţarea unor ferme de scoici şi midii, după model bulgăresc.