China a renunţat la cuvântul "paşnic" în "reunificarea" cu Taiwan şi promite că va "transforma" economia. Care e ţinta de creştere

China a anunţat marţi în cadrul sesiunii anuale a Parlamentului o creştere a bugetului militar cu 7,2% pentru 2024. Practic buget militar s-a dublat în cei mai bine de 10 ani de când Xi Jinping este la putere, scrie Reuters. De asemenea, China a adoptat oficial un limbaj mai dur împotriva Taiwanului. A renunțat la mențiunea "reunificării pașnice" într-un raport guvernamental prezentat de premierul Li Qiang. Totodată, autorităţile chineze au stabilit o ţintă de creştere economică de 5% pentru 2024, la fel ca anul trecut şi au promis că vor "transforma" economia.

De Redactia Observator la 05.03.2024, 11:56

Galerie (4)

China a renunţat la cuvântul "paşnic" în "reunificarea" cu Taiwan şi promite că va "transforma" economia Profimedia

Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Beijingul își întărește poziția față de Taiwan, relatează Reuters. Într-un raport guvernamental, China a reiterat apelul la "reunificare" cu Taiwan, dar a subliniat că vrea "să fie fermă" în acest sens și a renunțat la cuvântul "pașnic", care a fost folosit în rapoartele anterioare.

Deși nu este prima dată când Beijingul omite cuvântul "pașnic", schimbarea de limbaj este urmărită îndeaproape, fiind considerată un posibil semn al unei poziții mai asertive față de Taiwan.

Ministrul Apărării din Taiwan a declarat marți că forțele sale armate vor crește numărul de exerciții cu rachete pe care le desfășoară anul acesta.

"Beijingul pare să facă un echilibru între a proiecta o poziţie mai dură cu privire la Taiwan și stabilizarea relațiilor cu prietenii internaționali ai Taiwanului", a comentat politologul Wen-Ti Sung.

Pe acelaşi subiect

Acesta consideră că limbajul cu privire la Taiwan a devenit "moderat mai dur".

China a renunţat la cuvântul "paşnic" în "reunificarea" cu Taiwan şi promite că va "transforma" economia

Profimedia

China a anunţat o creştere a bugetului militar cu 7,2% pentru 2024

China a anunţat marţi o creştere a bugetului militar cu 7,2% pentru 2024, pe fondul corupţiei din armată şi a tensiunilor persistente care privesc Taiwanul şi Marea Chinei de Sud, relatează AFP. Identic cu cel din 2023, acest procent a fost confirmat de Ministerul Finanţelor în cadrul sesiunii anuale a Parlamentului, care a început marţi.

China intenţionează să cheltuiască 1.665,5 miliarde de yuani (231,4 miliarde de dolari) pentru apărare, un buget de peste trei ori mai mic decât cel al Statelor Unite.

Gigantul asiatic menţine o "creştere rezonabilă" a bugetului său militar pentru "a-şi proteja suveranitatea, securitatea şi interesele sale de dezvoltare", a explicat luni Lou Qinjian, purtătorul de cuvânt al sesiunii parlamentare.

Acesta este în creştere de câteva decenii, pe măsura creşterii economice.

Ţara alocă armatei 1,6% din PIB, mult mai puţin decât SUA (3,5%) sau Rusia (4,1%), potrivit Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).

Cu toate acestea, creşterea militară a Chinei este privită cu suspiciune de către SUA, Japonia şi Filipine, ţări cu care China concurează pentru controlul asupra unor insule mici din Marea Chinei de Sud.

De asemenea, trezeşte temeri în Taiwan, o insulă de 23 de milioane de locuitori pe care China speră să o reunească cu teritoriul său, sau în India, cu care uneori conflicte de-a lungul graniţei disputate din Himalaya.

În ceea ce o priveşte, China se declară îngrijorată de alianţele militare stabilite de rivalii săi regionali cu SUA sau chiar cu NATO, care prezintă acum Beijingul drept o provocare la adresa intereselor membrilor săi.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat în ianuarie că Beijingul "se apropie de noi" pentru că "îl vedem în Africa, în Arctica, îl vedem încercând să controleze infrastructurile critice".

În acest context, China a realizat în special anul trecut "o creştere substanţială a numărului de focoase nucleare", a declarat pentru AFP James Char, expert în armata chineză la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.

Potrivit SIPRI, în 2023 Beijingul avea 410 focoase nucleare (+60 într-un an), mult în urma Washingtonului (3.708) şi a Moscovei (4.489).

"Scandalurile recente de corupţie din armată ridică totuşi îndoieli cu privire la eficacitatea forţei sale de rachete şi la profesionalismul forţelor militare", a declarat Adam Ni, redactorul şef al revistei China Neican, newsletter cu informaţii despre actualitatea chineză.

Anul trecut, China şi-a schimbat de două ori ministrul apărării. Retras din martie 2023, fostul ministru Wei Fenghe nu mai apare în public, la fel ca succesorul său Li Shangfu, demis în octombrie, fără explicaţii, după câteva luni. Alte personalităţi militare de rang înalt, în special din domeniul rachetelor nucleare, au fost concediate.

Washingtonul continuă să ocupe primul loc în privinţa bugetului militar. Potrivit SIPRI, SUA sunt ţara cu cele mai mari cheltuieli militare, 877 de miliarde de dolari în 2022, conform ultimelor cifre disponibile. Urmează China (292), Rusia (86,4), India (81,4), Arabia Saudită (75), Regatul Unit (68,5), Germania (55,8) şi Franţa (53,6).

"În plus, SUA dispun de o prezenţă globală şi de reţele de alianţe, pe care China nu le poate avea pe termen scurt", a evidenţiat Adam Ni. Washingtonul are sute de baze militare în străinătate, în timp ce China are doar una, în Djibouti.

"Având în vedere deficienţele armatei chineze (...) pare logic ca Beijingul să nu dispună nici de mijloacele, nici de dorinţa de a se angaja într-un conflict cu SUA sau de a lansa o invazie (...) în Taiwan", notează James Char.

"Ceea ce rămâne însă îngrijorător sunt fricţiunile cu celelalte armate din regiune, care pot scăpa de sub control şi pot degenera într-un conflict deschis", a adăugat el.

China a renunţat la cuvântul "paşnic" în "reunificarea" cu Taiwan şi promite că va "transforma" economia

Profimedia

Ţintă de creştere economică de 5% pentru 2024, la fel ca anul trecut

În discursul ţinut la deschiderea sesiunii anuale a Parlamentului chinez, premierul Li Qiang a anunţat că în 2024 mizează pe o creştere economică de aproximativ 5%.

Este unul dintre cele mai modeste obiective din ultimele decenii, dar şi aşa va fi dificil de atins deoarece a doua mare economie a lumii are dificultăţi în a se relansa după pandemia de Covid, comentează AFP.

Este vorba despre un obiectiv cu mult mai modest faţă de creşterile de două cifre înregistrate de economia chineză în anii 1990 şi 2000.

Dar, chiar şi aşa, "nu va fi uşor de atins", a recunoscut Li Qiang. "În consecinţă, trebuie să menţinem direcţia politicilor noastre, să muncim mai intens şi să mobilizăm eforturile concertate ale tuturor părţilor", a apreciat premierul chinez.

China promite că va "transforma" economia

Li Qiang a promis pași pentru a transforma modelul de dezvoltare al țării și pentru a reduce riscurile alimentate de dezvoltatorii imobiliari falimentați și de orașele îndatorate, potrivit Reuters.

"Nu ar trebui să pierdem din vedere scenariile cele mai defavorabile", a spus Li în Sala Mare a Poporului din Piața Tiananmen.

"Trebuie să continuăm cu transformarea modelului de creștere, efectuarea de ajustări structurale, îmbunătățirea calității și îmbunătățirea performanței".

Cu toate astea, nu a existat niciun program sau detalii concrete pentru schimbările structurale pe care China intenționează să le implementeze, iar Li a subliniat că stabilitatea este "baza a tot ceea ce facem".

Li a recunoscut că atingerea țintei "nu va fi ușoară", adăugând că este nevoie de o poziție fiscală "proactivă" și de o politică monetară "prudentă". Ținta de creştere economică ia în considerare "necesitatea de a crește gradul de ocupare a forţei de muncă, veniturile și de a preveni și dezamorsa riscurile", a spus Li.

În contextul crizei imobiliare, al şomajului ridicat în rândul tinerilor şi al încetinirii mondiale care pune presiune asupra cererii de produse chineze "este de fapt un obiectiv ambiţios", estimează Wang Tao, economist şef pentru China la banca UBS.

"Piaţa imobiliară îşi continuă căderea şi nu a atins încă punctul minim, ceea ce exercită o presiune pentru scăderea economiei", a adăugat economistul.

Asta va avea "un impact negativ asupra finanţelor şi cheltuielilor autorităţilor locale, precum şi asupra avuţiei gospodăriilor şi a cheltuielilor de consum", mai spune economistul.

În 2023, economia chineză a înregistrat una dintre cele mai slabe performanţe (creştere de 5,2%) după anii 1990, a doua economie a lumii având dificultăţi în a demara după trei ani de închidere legată de Covid.

Autorităţile de la Beijing au respins ideea unui amplu plan de relansare, de teamă că asta va pune în dificultate finanţele publice. Analiştii nu văd niciun motiv pentru o schimbare în acest an.

În raportul său de activitate publicat marţi, Guvernul de la Beijing a promis doar că "va continua progresul şi va garanta stabilitatea" economiei în 2024.

De asemenea, a anunţat reducerea taxelor vamale pentru importurile de anumite produse tehnologice şi a promis că "va deschide noi căi pentru comerţul exterior".

"Condiţia cheie este stabilizarea sectorului imobiliar", subliniază Larry Hu, economist şef pentru China la banca de investiţii Macquarie Group.

Însă "este nevoie de o politică fiscală mai expansionistă decât cea de anul trecut" pentru a stimula creşterea, în special via reduceri de impozite, a estimat economistul.

Între relansarea economiei şi consolidarea securităţii, alegerea Beijingului este evidentă, subliniază analiştii. Bugetul militar al Chinei, al doilea cel mai important din lume, chiar dacă de trei ori mai mic decât cel al SUA, va fi majorat cu 7,2%, până la 1.665,6 miliarde de yuani (231,4 miliarde de dolari).

Creşterea constantă a bugetului militar al Chinei se înscrie într-un context de corupţie în armată şi de tensiuni persistente în jurul Taiwanului şi Mării Chinei de Sud.

Observator Ştiri economice China a renunţat la cuvântul "paşnic" în "reunificarea" cu Taiwan şi promite că va "transforma" economia. Care e ţinta de creştere