China ar putea forța OPEC+ să-și crească producția. AIE estimează că jumătate din creşterea cererii globale de petrol să se datoreze chinezilor

Producătorii de petrol ar putea fi nevoiţi să-şi reconsidere politicile de producţie în urma unei redresări a cererii în China, al doilea consumator de petrol din lume, a declarat duminică directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, transmite Reuters. China, cel mai mare importator de ţiţei din lume şi al doilea mare cumpărător de gaze naturale lichefiate, a devenit în 2023 cel mai mare factor de nesiguranţă pe pieţele globale de petrol şi gaze, deoarece investitorii pariază pe viteza redresării sale după ce Beijingul a ridicat restricţiile legate de COVID, în decembrie, notează News.ro.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

"Ne aşteptăm ca aproximativ jumătate din creşterea cererii globale de petrol din acest an să vină din China", a declarat Birol. El a adăugat că cererea de combustibil pentru avioane din China explodează, punând presiune în creştere asupra cererii.

"Dacă cererea creşte foarte puternic, dacă economia chineză revine, atunci va fi nevoie, din punctul meu de vedere, ca ţările OPEC+ să se uite la politicile lor (de producţie)", a spus Birol.

Grupul de producători OPEC+ a înfuriat Statele Unite şi alte ţări occidentale, în octombrie, când a decis să reducă producţia cu 2 milioane de barili pe zi, din noiembrie până în 2023, în loc să pompeze mai mult pentru a reduce preţurile combustibililor şi a ajuta economia globală, aşa cum a sfătuit SUA.

Birol a spus că speră ca o astfel de situaţie să nu se repete şi că OPEC+, care include membri ai Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţi precum Rusia, va reveni la un rol constructiv pe piaţă, pe măsură ce cererea se îmbunătăţeşte. OPEC+ a confirmat politica actuală de producţie a grupului la o întâlnire de miercurea trecută, lăsând în vigoare reducerile de producţie convenite anul trecut.

Sancțiunile au redus profiturile Moscovei din comerțul cu petrol

Separat, Birol a spus că plafonarea preţurilor petrolului rusesc a redus probabil veniturile Moscovei din exporturile de petrol şi gaze cu aproape 30%, în ianuarie, sau cu aproximativ 8 miliarde de dolari, comparativ cu un an înainte.

Ţările din G7, Comisia Europeană şi Australia au aprobat săptămâna aceasta un plafon de 100 de dolari pe baril pentru motorină şi un plafon de 45 de dolari pe baril pentru produsle mai ieftine, cum ar fi păcura, începând cu 5 februarie. Măsura a urmat unei măsuri similare pe care au implementat-o la 5 decembrie, care exclude asigurările maritime, finanţarea şi intermedierea vânzărilor ţiţeiului rusesc marin, cu excepţia cazului în care acesta este vândut sub un plafon de preţ de 60 de dolari.

Birol a spus că pieţele de combustibil s-ar putea confrunta cu dificultăţi pe termen scurt, pe măsură ce rutele comerciale globale "se reconfigurează" pentru a include Europa, folosind mai multe importuri din China, India, Orientul Mijlociu şi Statele Unite. Acest lucru ar putea forţa alte pieţe, cum ar fi America Latină, să caute importuri alternative, a spus el.

Europa a decis să pună capăt importurilor de combustibil rafinat din Rusia, începând de duminică. Birol a spus totuşi că echilibrul pieţei de combustibil s-ar putea îmbunătăţi din a doua jumătate a anului, pe măsură ce va fi adaugată mai multă capacitate de rafinare la nivel global.