Cum se traduce în cifre declaraţia lui Isărescu: "Băncile au sărit calul cu ROBOR". Rate mai mari cu 2.000 de lei în doar un an

Băncile au sărit calul cu nivelul la care a ajuns ROBOR la trei luni. O spune clar şi răspicat guvernatorul Băncii Naţionale, care arată cu degetul spre bancherii care au mers pe un scenariu pesimist: "de teama inflaţiei", au crescut exagerat dobânzile. Constatarea lui Mugur Isărescu NU ne ajută prea mult: sperietura băncilor e plătită cu miliarde de lei de noi toţi. 

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. A fost sechestrat şi torturat. DETALII la Observator 13:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

În timp ce românii se plâng de la începutul anului că le cresc ratele, guvernatorul Băncii Centrale vine abia acum cu un semnal către bănci. Şi o explicaţie plastică pentru noi. "De mai bine de 4-5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Așa, ca să mă exprim mai bine, pe înțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. 

Mugur Isărescu: "Băncile au sărit calul cu ROBOR"

Pe parcursul conferinţei în care a prezentat raportul trimestrial asupra inflaţiei, Isărescu a reluat ideea de cel puţin zece ori. A bătut şaua ca să priceapă ... băncile. "Condiţiile de lichiditate, probabil că au împins băncile să iasă dintr-o anumită limită, să sară calul, cum am spus, cu ROBOR-ul", a subliniat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. 

"Ce vrea să spună, de fapt, guvernatorul Băncii Centrale prin faptul că băncile au sărit calul? La începutul acestui an, ROBOR la trei luni abia depăşise nivelul de 3%. În opt luni, valoarea sa a crescut de două ori şi jumătate şi a ajuns astăzi la 8,14%. Pe de altă parte, politica de dobândă monetară era stabilită, la începutul acestui an, la nivelul de 2%. Acum a ajuns la nivelul de 5,5%. Totuşi, există o diferenţă de aproape 3% între cei doi indicatori", explică Greta Neagu, reporter Observator. 

"Mă uit la Polonia. Polonia are o diferenţă de 0,3 puncte procentuale. Deci dacă economia României ar fi condusă printr-o politică monetară eficientă, ar trebui ROBOR - astăzi, când vorbim - să-l vedem la 5,8% şi nu la 8,14%", spune Radu Soviani, analist economic. Întrebat dacă Banca Naţională avea, cumva, pârghiile, să preîntâmpine situaţia asta, Mugur Isărescu răspunde: "Situaţia din piaţă e mai greu de influenţat direct. Ei, cei care stabilesc ROBOR-ul, sunt sigur că or să se uite la prognoza noastră cu mare atenţie".

Cât de mult crec ratele la bancă în România

Majoritatea celor care au împrumuturi în lei au optat pentru ratele descrescătoare, şi nu pentru cele egale. Adică în primii ani de rambursare a creditului plătesc mai puţin din partea principală şi mai mult din dobândă. Ei sunt şi cei mai afectaţi de faptul că băncile au sărit calul cu dobânzile. "Mult, da. Şi el nu face nimic. E principalul care ar putea face ceva pentru populaţia care e îndatorată la bănci, dar nu...", comentează un bărbat.

Dacă în august 2021, pentru un credit de 70.000 de euro, echivalentul în lei, rata lunară era de 2.173 de lei, în august 2022, la un ROBOR de peste 8%, a ajuns la peste 4.000 de lei. Şi, cum prognozele arată că nu se va opri aici, aceeaşi rată ar putea să mai crească anul acesta cu cel puţin 150 de lei. "Estimarea mea - dacă Banca Naţională va continua să majoreze ratele de dobândă - va ajunge la 10%", este de părere Radu Soviani, analist economic. Întrebat la cât ar trebui să fie ROBOR la trei luni în momentul ăsta, Mugur Isărescu răspunde că "mai apropiat de noi". 

Tot mai departe de puterea financiară a românilor se află şi celălalt indice care influenţează ratele în lei, IRCC. BNR spune că va ajunge la 5%. Până la cele mai rele scenarii, rămânem cu o urare de maximă actualitate: "Să aveţi vacanţă plăcută! Şi inflaţie scăzută!"