Economişti, după marea rectificare bugetară: "Nu putem noi plăti cât Guvernul poate risipi"

Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, prima în ultimii doi ani. Documentul arată dezastrul din finanţele ţării. Majorarea salariilor și pensiilor urcă deficitul la aproape 7%, iar creşterea economică a fost revizuită în scădere. Nota de plată va veni anul viitor, spun specialiștii, când trebuie să ne așteptăm la noi taxe.  

• Cum şi-a falsificat un senator POT CV-ul: Paul Pintea are doar 10 clase, calificarea zidar și studii la "academia matrimonială"

Peste 20 de ministere și instituții primesc la rectificarea bugetară  47 de miliarde de lei în plus. Mai mult de 10 miliarde costă doar majorările salariale din acest an electoral. Se dau bani și pentru plata pensiilor, a dobânzilor la împrumuturile făcute de stat ori investiții.

Ministerul Finanțelor are un plus de aproape 16 miliarde lei, Ministerul Transporturilor primește cu peste 5 miliarde lei mai mult, iar Ministerul Sănătății are un buget cu 11 miliarde lei mai mare. Pe minus ies instituții precum Ministerele Economiei, dar și Camera Deputaților. 

Cheltuielile mai mari cu pensiile și salariile din an electoral cresc deficitul bugetar la aproape 7% din PIB, față de estimarea de 5% la începtul acestui an. Consiliul Fiscal avertizează că vom trece de 8%. Guvernul speră că amnistia fiscală să salveze bugetul și estimează încasări suplimentare de aproape 8 miliarde de lei. 

"Sunt supraestimate veniturile din amnistie și din digitalizare, nu sunt luate în calcul toate cheltuielile pe care le vor face până la finalul anului", spune Gabriel Biriș, expert fiscal.

Nici ministrul Finanțelor nu exclude acest scenariu

"Nu cred că putem garanta 100% că aceste venituri în întregime se vor încasa la buget. Dacă acest riscă parțial sau într-o mare măsură se va adeveri, atunci țintă de 6,9% este afectată", spune Marcel Boloș, ministrul Finanțelor. 

Gaura de la buget este justificată prin investiții. 

"84% din deficit merge în zona de investiţii, suntem primul stat european că raport între deficit și volum de investiții", spune Marcel Ciolacu, premierul României.

Specialiștii spun că 2025 va fi anul taxelor

"Noi nu putem noi plăti cât Guvernul poate risipi. Să vină la anul cine câștigă alegerile să ne spună că trebuie să plătim impozite mai mari că să poată ei să risipească mai mult? Nu cred că putem continuă așa", spune Gabriel Biriș, expert fiscal.

Și creșterea economică este în scădere. 2,8% comparativ cu 3,4% cât era estimat la începtut de an.