Guvernul ia în calcul noi taxe, în premieră, pentru a face rost de bani la buget. Ce se întâmplă cu facturile românilor

Criza unora, bucuria altora. Scumpirile la energie sunt mană cerească pentru jucătorii din piaţă, care fac profituri uriaşe. Pentru a aduce mai mulţi bani la buget, Guvernul se gândeşte să-i taxeze, în premieră, pe traderi. Şi producătorii, majoritatea deţinuţi de stat, ar putea plăti sume mai mari. Măsura nu va avea niciun impact asupra preţurilor, ci, pur şi simplu, va creşte încasările la buget. Pentru populaţie, facturile rămân plafonate, cel puţin până în 31 martie, dau asigurări autorităţile. 

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

"Piaţa de energie electrică, în anumite zone, face profituri foarte mari. Ce înseamnă profituri foarte mari? Profituri foarte mari înseamnă profituri foarte mari", a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei. Până acum ocoliţi de suprataxe, traderii de energie ar putea plăti în plus statului pentru profitul pe care-l fac. Discuţii există de mult, însă până acum nu s-a concretizat nimic. În România, sunt activi 40 de traderi, firme care cumpără energie de la producători şi o vând mai departe, fără a avea un portofoliu de clienţi. Vizaţi de suprataxare ar fi şi furnizorii care desfăşoară activitate de trading.

Premieră: Guvernul ar putea să-i taxeze pe traderi

"După mine, un intermediar de energie electrică nu ar trebui să câştige mai mult de câteva procente. Nu văd de ce ar trebui să câştige dublu sau triplu", este de părere Virgil Popescu, ministrul Energiei.

"Pe lângă o preocupare cumva etică, să fie taxată toată lumea la fel, personal mi-e greu să văd cum se vor trece foarte mulţi bani de la traderi. Unii nu sunt nici măcar înregistraţi în România", spune Mihai Nicuţ, jurnalist specializat în energie.

Statul, unul dintre principalii câștigători ai scumpirii energiei

Producătorii de gaz sunt suprataxaţi din 2013, iar cei de energie electrică - de anul acesta. Conform noilor propuneri, aceştia ar putea plăti şi mai mult la buget. Oricum, statul ia cu două mâini de la producători. Încasează atât impozite, cât şi profit, căci este acţionar, de cele mai multe ori majoritar. În primul semestru, Romgaz, unde statul deţine 70% din acţiuni, a făcut un profit dublu şi a plătit impozite de trei ori mai mari. În aceeaşi perioadă, Nuclearelectrica, societate deţinută în proporţie de 80% de stat, şi-a triplat profitul şi a achitat impozit pe măsură. Petrom a obţinut un profit de cinci ori mai mare în primele şase luni. Compania la care statul a păstrat 20% din acţiuni a plătit şi impozit record în acest an. Pentru Hidroelectrica, unde statul deţine 80% din acţiuni, există date doar pentru primul trimestru, încheiat cu un profit în creştere cu 70%.

"Aceste măsuri, din păcate, nu sunt decât pentru a creşte încasările la buget, nu sunt măsuri active destinate să scadă preţul în piaţa liberă de energie. Se ia dintr-un buzunar şi se pune în altul", susţine Mihai Nicuţ, jurnalist specializat în energie. "80% din sector este reprezentat de companii de stat. Trebuie să le definim foarte clar misiunea. Au misiunea doar să facă profit, uneori profit conjuctural, sau au şi o altă misiune, ca în situaţii de criză să încerce să fie mai aproape de consumatori", explică Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

Facturi plafonate până pe 31 martie 2022

Supraimpozitarea ar urma să intre în vigoare de la 1 septembrie. Cert este că plafonarea nu va dispărea. "Ordonanţa este în vigoare până la 31 martie. Nu se va întâmpla nimic cu facturile românilor peste iarnă. În septembrie-octombrie vom lucra la ce se va întâmpla după 31 martie", a afirmat Virgil Popescu, ministrul Energiei. 

Schema de plafonare este estimată la 16 miliarde de lei. Furnizorii spun că nu au primit niciun ban din aprilie încoace. Au făcut calcule prin care demonstrează că statul este principalul câştigător din scumpirile la energie şi ar avea bani să le întoarcă datoria. 

"Încasările pe primul trimestru sunt de 11 miliarde. Se pare că ar fi bani de unde să suporte schema în continuare. Cel puţin 40 de miliarde pe an, pentru că, între timp, preţurile au crescut, încasările din supraimpozitări au crescut, de asemenea", spune Laurenţiu Urluescu, Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România. Aproape 70% din creșterile de preț se duc direct la buget. Cei mai mulţi bani vin din suprataxe şi încasări mai mari din TVA.