Meniu
Search
x

Propunerile industriei pentru a contracara efectele crizei energetice: majorarea plafoanelor. Cu cât ar crește facturile

Reprezentanții producătorilor, transportatorilor, distribuitorilor și furnizorilor de energie electrică și gaze naturale vin în premieră cu propuneri pentru a contracara efectele crizei energetice. Companiile din sector propun creșterea plafoanelor de preț și o piață dedicată pentru distribuitorii și furnizorii mari, potrivit unei scrisori trimise guvernului de Asociația Producătorilor (HENRO), a distribuitorilor și furnizorilor (ACUE) și a Centrului Român pentru Energie.

De Redactia Observator la 23.08.2022, 13:12

Românii aşteaptă să afle ce se întâmplă cu măsura plafonării preţurilor la energie electrică şi gaze. Noile soluţii ale Guvernului erau aşteptate luni, dar ministrul Energiei este în concediu. În acest context am asistat doar la o vânătoare de vinovaţi. PSD îl acuză de haos pe ministrul liberal al Energiei. PNL îi acuză pe cei din Autoritatea de Reglementare, controlată de social democraţi. PSD vrea să revină la reglementare, în timp ce PNL respinge propunerea şi aşteaptă noi analize. În ultimul an preturile la energie au crescut de patru ori, iar estimările nu sunt deloc optimiste pentru la iarnă. În teorie, doar o săptămănă ar mai avea la dispoziţie Guvernul să se pună de acord pe o schemă nouă.

Cele trei asociații, Asociația Producătorilor (HENRO), a distribuitorilor și furnizorilor (ACUE) și a Centrului Român pentru Energie, au prezent mai multe opțiuni pentru ieșirea din actuala criză energetică, potrivit scrisorii trimise guvernului și citate de focus-energetic.ro

Industria nu e de acord cu impozitarea cu 100% a veniturilor ce depășesc costurile de producție plus 10%

”Prin prezenta adresă, membrii Federației ACUE, ai Centrului Român al Energiei (CRE) și ai Asociației Producătorilor de Energie Electrică (HENRO) doresc să vă aducă în atenție măsurile minime și imediate de implementat privind mitigarea (n.r. – diminuarea, atenuarea) efectelor crizei prețurilor energiei și de redresare financiară a companiilor energetice din întreg lanțul de valoare, cu efecte finale în asigurarea continuității alimentării de energie, la prețuri sustenabile pentru populație și agenții economici. Sectorul energetic din România traversează cea mai amplă criză din istorie, iar impactul politicilor Europene în domeniul climei, efectele economice post-pandemiei COVID-19 și conflictul armat de la granițele Uniunii Europene au determinat evoluții extraordinare ale prețurilor energiei, la niveluri istorice. În acest context, schemele implementate de suport a consumatorilor de energie, în totalitatea acestora, au un impact financiar mult peste cel estimat inițial”, se arată în scrisoarea reprezentanților industriei energetice.

Pe acelaşi subiect

Potrivit industriei, ”supraimpozitarea producătorilor a adus venituri la bugetul de stat, dar, mare parte din cantitățile tranzacționate, cel puțin de la marii producători, nu se regăsesc în piață. De aceea, o măsură care ar avea în vedere plafonarea prețului la producător (ex: cost de producție + marjă 10%) și impozitarea peste această limită, chiar și a vânzărilor/revânzărilor ulterioare, nu va avea efectul scontat, ci va duce la vânzarea pe piețe externe a cantităților deținute de traderi (cca 60% din cantitățile tranzacționate cu marii producători în 2021 și 2022) și la diminuarea atât a surselor de venit la bugetul de stat de la producători, dar și la blocarea investițiilor acestora”.

De asemenea, ”schema de impozitare propusă va avea ca efect favorizarea efectuării tranzacțiilor de export de către traderi (care vor transfera energia disponibilă în acest moment în Romania, către țările vecine), urmând ca această energie să se reîntoarcă în țară la prețuri superioare (ca urmare a efectuării unor tranzacții multiple de trading)”.

Energeticienii atrag atenția și că ”impunerea unei impozitări suplimentare a producătorilor de energie electrică, cu o formulă de genul 100% pentru ce depășește cost de producție + 10%, va conduce la înregistrarea unei pierderi la nivel de companii, pentru că, prin acest mecanism, nu sunt acoperite cheltuielile care nu intră în costul de producție (ex. cheltuielile cu energia achiziționată, cheltuielile cu ajustări și provizioane, cheltuielile cu despăgubirile, cheltuielile financiare, cheltuielile aferente activelor din afara producției de energie electrică etc.)”.

”Demersul (n.r. – supra-impozitarea) va genera înregistrarea unor cheltuieli cu deprecierea activelor, fluxul de numerar generat de activele producătorilor fiind drastic redus. Pentru membrii HENRO, impactul va fi de ordinul sutelor de milioane de lei. Vor apărea perturbări masive în indicatorii de performanță a investițiilor, majoritatea proiectelor producătorilor devenind nefezabile la un asemenea grad de impozitare. De asemenea, se vor reduce disponibilitățile bănești pentru finanțarea programelor de investiții și plata dividendelor”, se mai arată în documentul transmis de HENRO, ACUE și CRE.

Pe de altă parte, se pune problema furnizorilor, care au primit doar o mică parte din banii datorați de stat, ”fiind în pragul incapacității de plată și chiar a incapacității de asigurare a cererii de energie a consumatorilor contractați”, ceea ce ar putea afecta toate companiile din lanțul valoric. De asemenea, se pune problema consumului propriu tehnologic (CPT), ale cărui costuri au crescut ”de la 60% din venitul reglementat în luna martie 2022, la 80% în prezent și cu perspectivă la peste 90% în anul 2023”.

Măsurile propuse: majorarea plafoanelor de preț, piață dedicată pentru distribuitori și furnizorii mari

”Pentru a diminua deficitul de energie electrică constatat de către furnizorii clienților finali și de către operatorii de rețea, propunem crearea unei platforme de tranzacționare la termen, pe care să se încheie contracte pe 5 ani între producători și furnizori care deservesc un număr minim de clienți casnici (de ex.100.000) și acoperă un consum de energie de minim ( ex. 500.000 MWh). Crearea acestei platforme nu necesită modificări legislative, poate fi dezvoltată de oricare dintre cei 2 operatori comerciali (n.r. – Opcom și BRM) și operaționalizată în acest an. Apreciem că această măsură ar reduce presiunea de preț de pe piețele spot. În plus, măsura oferă predictibilitate atât furnizorilor, operatorilor de rețea, cât și producătorilor, care își asigură resurse financiare pentru demararea/continuarea investițiilor în capacități de producție. Totodată, contractele pe termen lung asigură stabilitate financiară și pot constitui forme de garantare în atragerea de fonduri pentru realizarea de noi investiții, asigurând o rată rezonabilă a rentabilității capitalului investit”, se arată în document.

Totodată se propune recalcularea tarifelor de rețea, de la 1 octombrie 2022 și 1 aprilie 2023, reconsiderarea plafoanelor de preț și reducerea cu 15% a volumului de energie consumată pentru care se aplică prețurile plafonate, creșterea plafonului de preț la gaze la 350 lei/MWh, plata, la momentul depunerii documentelor la ANRE, a unei sume egale cu 50% din valoarea totală solicitată, urmând ca, ulterior, să se facă reconcilierea.

Pe termen mediu, energeticienii propun, printre altele, recunoașterea completă și reală, începând cu 1 ianuarie 2022, a costurilor suplimentare destinate achiziției de energie electrică și gaze naturale în vederea acoperirii consumului propriu tehnologic (n.r. – la energie electrică) și, respectiv, consumului tehnologic (n.r. – la gaze naturale), față de costurile recunoscute în tarife de ANRE și capitalizarea trimestrială a acestor costuri pentru o perioada de maximum 5 ani. Aceste costuri vor fi recunoscute în tarifele reglementate, la o rată a rentabilității de 50% din rata reglementată de rentabilitate aplicată în perioada a IV-a de reglementare.

Cu cât ar crește facturile

Industria propune modificarea plafoanelor la energie electrică și gaze naturale. Una dintre variante se referă la creșterea plafonului, de la 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, la 1,25 lei/kWh pentru clienţii casnici al căror consum mediu lunar este mai mic sau egal cu 100 KWh și de la 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, la 1,37 lei/kWh pentru clienţii casnici cu un consum între 100 kWh şi 300 KWh inclusiv. ”Pentru clienții noncasnici propunem majorarea prețului plafonat de la 1 leu/kWh la 1,57 lei/ kWh și limitarea consumatorilor beneficiari la categoria celor care nu depășesc un consum anual de 20 MWh”, se arată în nota transmisă premierului.

”Cumulat, cele două măsuri conduc la o reducere a efortului bugetar de cca. 4,85 mld lei pentru perioada octombrie 2022 –-martie 2023. Prețurile plafonate în această variantă reflectă un preț al energiei electrice de cca 900 lei/MWh, față de cca 330 lei/MWh, cât reflectă prețurile actuale, și se află la nivelul prețului mediu ponderat calculat pentru principalii producători de energie, pe baza costurilor medii de producție. Valoarea totală a unei facturi lunare va crește de la 68 lei la 125 lei în cazul clienților cu un consum de până la 100 kWh/lună, respectiv de la 240 lei la 411 lei pentru un consum de 300 kWh/lună”, mai arată energeticienii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Stiri economice » Propunerile industriei pentru a contracara efectele crizei energetice: majorarea plafoanelor. Cu cât ar crește facturile