Inflație record de 10% în Germania. Berlinul plafonează preţul la gaze și curent, cost total de 200 de miliarde de euro

Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat joi că a deblocat 200 de miliarde de euro pentru plafonarea preţurilor la energie. Între timp, rata inflației a crescut la un nivel record de 10% în septembrie, potrivit DW. Vestea vine după ce institutele economice au prezis că economia se va micșora anul viitor. 

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Inflația din Germania a urcat în luna septembrie la 10%, din cauza prețurilor mari la energie și alimente, cea mai ridicată valoare înregistrată după luna decembrie 1951. În august rata anuală era de 7,9%. Potrivit biroului federal de statistică Destatis, prețurile la energie au fost cu 43,9% mai mari în luna septembrie a acestui an, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Potrivit Destatis un impact asupra ratei inflației în septembrie a avut și faptul că la finalul lunii august a expirat plafonarea prețului la combustibil și a biletului de transport public unic în valoare de 9 euro. 

Guvernul german anunță un plafon de preț pentru prețurile gazelor naturale pentru gospodării și întreprinderi, la un cost total de până la 200 de miliarde de euro. "Suntem într-un război energetic cu Rusia!”, a transmis Ministrul german de finanțe. "Preţurile trebuie să scadă, aşa că Guvernul va face tot ceea ce poate. În acest scop, punem la punct un amplu scut defensiv", a spus Olaf Scholz.

Conform planurilor anunţate joi, care vor fi finanţate prin noi împrumuturi, Guvernul de la Berlin va introduce o frână de urgenţă la preţurile la gaze şi electricitate şi de asemenea va renunţa la intenţia anterioară de a introduce o taxă pe gaze care urma să fie plătită de consumatori, în ideea de a evita noi majorări de preţuri. Guvernul german va dezvălui în perioada următoare detaliile acestui nou dispozitiv, care se va adăuga precedentelor măsuri de sprijin cu o valoare totală de aproximativ 100 de miliarde de euro.

"Ne regăsim într-un război pentru energie, pentru prosperitate şi libertate", a spus ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner. "Vrem să separăm în mod clar cheltuielile de criză de managementul nostru obişnuit al bugetului, vrem să trimitem un semnal foarte clar către pieţele de capital", a adăugat Lindner.

Explozia preţurilor la gaze naturale şi electricitate după revenirea post-Covid, şi mai ales după debutul războiului din Ucraina, a declanşat o criză energetică fără precedent în ultimii 50 de ani, criză care nu ocoleşte nicio ţară. Numeroase state au pus la punct măsuri de susţinere a gospodăriilor şi companiilor iar o serie de ţări, precum Franţa şi Spania, au introdus plafonarea preţurilor la energie.

Germania plăteşte în prezent un preţ semnificativ pentru dependenţa sa crescută de gazele naturale venite din Rusia, care înainte de războiul din Ucraina era responsabilă pentru 55% din necesarul de gaze al Germaniei. Prima economie europeană trebuie să găsească acum alte surse de aprovizionare pe o piaţă unde preţurile au explodat.

Institutele de cercetare din Germania şi-au înrăutăţit previziunile privind evoluţia economiei în 2022 şi în 2023

Principalele institute economice din Germania aproape şi-au înjumătăţit estimarea lor comună din primăvară privind ritmul de creştere ce va fi înregistrat în acest an de cea mai mare economie a Europei şi au înrăutăţit previziunile pentru anul viitor, din cauza crizei gazelor, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Prognozele bianuale, care sunt utilizate de Guvernul de la Berlin la elaborarea propriilor sale previziuni economice, sunt elaborate de Halle Institute for Economic Research (IWH), Ifo din Munchen, IfW din Kiel şi RWI-Leibniz Institute for Economic Research din Essen. Acestea se aşteaptă la un avans al PIB-ului Germaniei de 1,4% în 2022, de la un nivel de 2,7% previzionat anterior, şi un declin de 0,4% în 2023, de la un avans de 3,1% estimat în primăvară.

Conform unui scenariu de risc ce prevede o iarnă extrem de rece, penurie în aprovizionarea cu gaze şi insuficienţa economisirii energiei, cele patru institute economice avertizează că PIB-ul Germaniei s-ar putea contracta cu 7,9% în 2023 şi cu 4,2% în 2024.

"Criza de pe piaţa gazelor are un impact sever asupra economiei Germaniei. Majorarea preţului gazelor sporeşte drastic costurile cu energia, ducând la o reducere masivă a puterii de cumpărare", susţin Ifo, IfW Kiel, IWH şi RWI.

Şi Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a avertizat că economia ţării se contractă deja şi situaţia este posibil să se agraveze în lunile de iarnă, pe măsură ce consumul de gaze naturale va fi oprit sau raţionalizat.

Reducerea livrărilor de energie, ca o consecinţă directă a războiului din Ucraina, conduce la creşterea preţurilor şi înmulţirea incertitudinilor în Germania, afectând atât companiile, cât şi gospodăriile, a apreciat Bundesbank în raportul său lunar. Chiar dacă rezervele de gaze vor ajuta, probabil, la evitarea unei raţionalizări la iarnă, activitatea economică este posibil să înregistreze un uşor declin în trimestrul al treilea, urmând ca în următoarele două trimestre să fie înregistrată o contracţie semnificativă, estimează Bundesbank.

"Sunt din ce în ce mai multe semne de recesiune ale economiei germane, în sensul unui declin clar, generalizat şi de durată a activităţi economice", a indicat Banca Centrală a Germaniei. Luna aceasta, Ifo a anunţat că se aşteaptă la o recesiune tehnică în primul trimestrul din 2023, cu o contracţie a PIB de 0,4%, după un recul de 0,2% în trimestrul patru al acestui an.