Nou mecanism pentru scăderea preţului la electricitate în UE. Pe cine avantajează "modelul iberic"

Comisia Europeană a propus marţi un nou mecanism destinat să conducă la diminuarea preţurilor la electricitate, ca alternativă la varianta plafonării preţului gazelor naturale folosite în producţia de energie electrică, o idee care provoacă în continuare diviziuni în rândul statelor membre, relatează AFP, citat de Agerpres. 

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Miniştrii europeni ai Energiei, reuniţi marţi la Luxemburg, vor dezbate această nouă propunere a Comisiei, care se adaugă proiectelor prezentate deja de Executivul comunitar în data de 18 octombrie pentru a reduce preţurile la energie. AFP precizează că noua propunere nu face parte din "foaia de parcurs" adoptată cu prilejul summitului şefilor de stat şi de guvern din UE, care a avut loc joi şi vineri.

Ce este modelul iberic şi pe cine avantajează

La summitul lor, liderii UE au cerut Comisiei să vină cu "decizii concrete" cu privire la un întreg set de măsuri, precum achiziţiile comune de gaze, reglementarea pieţei angro de gaze dar şi, în pofida reticenţelor exprimate de Germania, o plafonare a preţului gazelor naturale utilizate în producţia de electricitate.

Această variantă, deja aplicată în Spania şi Portugalia, constă în reducerea facturilor la gaze ale operatorilor de centrale electrice, diferenţa dintre preţul de piaţă şi cel plafonat fiind acoperit printr-o subvenţie de la stat, în ideea de a conduce la o scădere a preţului electricităţii.

Cu toate acestea, într-un document remis statelor membre şi consultat de AFP, Comisia Europeană estimează că extinderea acestei soluţii la nivelul întregii UE ar avea efecte foarte inegale. De exemplu, cu un plafon de preţ de 100-120 de euro pentru un Megawatt-oră, operatorii de centrale electrice pe gaze ar fi stimulaţi să achiziţioneze o cantitate mai mare de gaze naturale, ceea ce riscă să majoreze consumul european de gaze cu "cinci până la nouă miliarde metri cubi".

În plus, exist riscul creşterii exporturilor în afara UE (în Marea Britanie, Elveţia şi Balcani) a electricităţii produse pe baza gazelor subvenţionate de europeni. În sfârşit, costurile cu subvenţiile variază foarte mult, astfel că ţările care au multe centrale electrice pe gaze (Germania, Ţările de Jos şi Italia) ar plăti o factură foarte mare. Pe de altă parte, câştigători ar fi marii importatori de electricitate produsă pe bază de gaze naturale. "Cel mai mare beneficiar net ar fi Franţa", se arată în documentul Executivului comunitar.

Ca alternativă, Bruxelles-ul propune o "metodă mai structurală", care are şi avantajul că ar putea fi aplicată "foarte rapid", pentru a acţiona asupra preţurilor la electricitate, prin majorarea componentei din contracte care fixează în avans preţul primit de producătorii de electricitate pe bază de regenerabile şi energie nucleară, în funcţie de costul lor real de producţie. Aceasta ar reduce automat volumele de electricitate vândute la preţ angro pe piaţa indexată cu cea a gazelor.

"Dacă va apărea un alt mecanism, îl voi primi cu braţele deschise. Însă sigur este că aşa-numitul "model iberic" există în Europa, funcţionează şi arată că este eficient: este importantă să îl analizăm până la capăt", a reacţionat ministrul francez al Tranziţiei Energetice, Agnčs Pannier-Runacher la sosirea sa la reuniunea de la Luxemburg.

Chiar dacă sunt divizaţi când vine vorba de intervenţiile pe piaţă, miniştrii europeni ai Energiei vor încerca să cadă de acord cu privire la modalităţile pentru achiziţiile comune de gaze la scara UE, o măsură care se bucură de consens în rândul celor 27 de state membre.

Statele membre UE încearcă să stabilească cum va fi plafonat preţul gazelor 

Miniştrii Energiei din UE vor discuta despre o plafonare a preţului gazelor la nivelul blocului comunitari, deşi este posibil să dureze câteva săptămâni până se va ajunge la un acord, scrie şi Reuters. 

Comisia Europeană a solicitat săptămâna trecută aprobarea statelor membre UE pentru un proiect ce prevede limitarea preţului tranzacţiilor la hub-ul de gaze TTF din Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa. Limitarea ar putea intra în vigoare dacă preţurile cresc semnificativ. Câteva zile mai târziu, liderii statelor membre UE au cerut "decizii concrete" privind limitarea, din partea miniştrilor lor şi a Bruxelles-ului.

Diplomaţi UE au declarat pentru Reuters că la discuţiile de marţi Comisia Europeană ar urma să obţină undă verde pentru această propunere, dar unele state vor să obţină mai multe detalii privind modul de funcţionare al potenţialei plafonări a preţului gazelor. "Nu va fi luată o decizie în următoarele zile", susţine oficialul, adăugând că nu este clar încă momentul în care va face Bruxelles-ul o propunere fermă. Orice propunere va trebui negociată de statele membre UE, şi ar putea fi aprobată la reuniunea de urgenţă a miniştrii Energiei din noiembrie.

Preţurile gazelor naturale au scăzut pe bursă sub pragul de 100 de euro pentru un Megawatt-oră

Înaintea discuţiilor de marţi, Comisia Europeană a prezentat statelor membre UE un document în care avertizează contra plafonării preţului gazelor folosite la generarea electricităţii, deoarece ar putea duce la o majorare a folosirii gazelor. Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au scăzut luni sub pragul de 100 de euro pentru un Megawatt-oră, pentru prima dată după luna iunie, în contextul în care temperaturile neobişnuit de mari pentru această perioadă şi livrările consistente au redus îngrijorările referitoare la apariţia unor probleme de aprovizionare la iarnă.

La hub-ul de gaze TTF din Amsterdam cotaţiile futures au scăzut şi cu 18%, şi în prezent sunt cu aproximativ 70% sub maximele atinse în luna august. Temperaturi ridicate sunt preconizate până la începutul lunii următoare, ceea ce ar permite amânarea debutului sezonului de furnizare a agentului termic, astfel că umplerea depozitelor de gaze va putea continua. Aceste depozite care vor avea un grad de umplere mai mare decât de obicei vor oferi o rezervă necesară în perioada în care temperaturile se vor reduce.

Această îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa de gaze reduce o parte din presiunea cu care se confruntă decidenţii europeni, în condiţiile în care criza energetică a împins economia continentului în pragul recesiunii şi inflaţia la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii.