Plafonarea prețului gazelor importate, misiune imposibilă în UE. De ce se teme Germania şi la ce acorduri au ajuns liderii europeni

"Vom dezvolta un nou indice complementar pentru a reflecta mai bine situația prețului gazului natural lichefiat. Iar între timp, vom stabili un mecanism de corecție a pieței, pentru a limita episoadele de prețuri excesive la gaze și pentru a ne asigura că există o ordine clară în structura pieței", a anunţat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Practic, liderii celor 27 de state membre ale UE, reuniți în formatul Consiliului European, au căzut de acord că este necesar să accelereze reducerea cererii de energie pentru a nu se ajunge la raţionalizări.  Astfel, Consiliul European susţine achizițiile în comun de gaze, un nou indice pe piața gazelor până în 2023, un interval de prețuri dinamice temporare pentru tranzacțiile de gaze naturale și un cadru temporar în UE pentru un viitor plafon la prețul gazelor folosite în producția de energie electrică.

Achiziția în comun ar fi voluntară, dar cu cerința ca 15% din necesarul refacerii stocurilor să fie cumpărat în bloc. Contractele încheiate pe termen lung de statele membre nu vor fi afectate de viitoarele măsuri. Prim-ministrul Ungariei Viktor Orban a confirmat vineri că la summitul UE de la Bruxelles s-a ajuns la un acord conform căruia orice viitor plafon pentru prețul gazului nu se va aplica acordurilor pe termen lung precum acordul pe 15 ani pe care Ungaria îl are cu ruşii de la Gazprom.

În afara de Ungaria, nici Germania, cea mai mare economie europeană şi cel mai mare cumpărător de gaze, nu susţine plafonarea prețului gazelor importate. Cancelarul german Olaf Scholz s-a opus ferm intervențiilor mai radicale pe piața gazelor, chiar dacă majoritatea statelor membre sunt de acord cu o astfel de măsură. Nu poate funcţiona decât în strânsă cooperare cu parteneri non-europeni precum Coreea de Sud şi Japonia, a declarat cancelarul german. Există riscul ca producătorii să-şi vândă gazul în altă parte, iar europenii să se trezească cu mai puţin gaz, fapt ce ar creşte preţurile, a argumentat Olaf Scholz.

Şi premierul olandez Mark Rutte consideră că este "foarte greu" ca un plafon de preţ să fie gata în câteva săptămâni. "Trebuie să evaluăm cu adevărat toate argumentele pro și contra și ramificațiile. De exemplu, ar putea duce la un preț de bază mai mare sau la îndepărtarea gazului de Europa." Ţările de Jos reprezintă cel mai important hub de tranzacţionare a gazelor din Europa. Cel puţin 15 ţări membre, printre care se numără România, Franţa şi Polonia, cer în continuare o anumită formă de plafonare.

Miniştrii europeni ai Energiei se vor reuni şi ei, din nou, săptămâna viitoare, însă potrivit unui diplomat european nu ar urma să ajungă la decizii concrete înainte de luna noiembrie. 

Preţurile pe bursă la gaze au scăzut după anunţul liderilor europeni

După ce liderii UE au căzut de acord pe o serie de măsuri, preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au scăzut vineri, relatează Bloomberg. La hub-ul de gaze TTF din Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, cotaţiile futures au scăzut şi cu 10%, îndreptându-se spre a treia săptămână consecutivă de scădere. Preţurile mai mici de pe bursă nu înseamnă însă şi facturi mai mici pentru gospodării, ci ar putea ajuta industria, care este mare consumatoare de energie. 

Şefii de stat şi de guvern au cerut Comisiei Europene să propună "un coridor dinamic de preţ temporar" şi de asemenea au anunţat că vor analiza un cadru de referinţă pentru a plafona preţul gazelor naturale utilizate în producţia de electricitate. În plus, liderii UE vor să adopte paşi pentru a evita creşterile extreme de preţuri şi să utilizeze puterea oferită de achiziţiile comune de gaze la nivelul UE în negocierile cu vânzătorii.

"Am trimis un mesaj clar către piaţă. Sunt încrezător că va exista un efect foarte curând", a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. În jurul orei 10:54 GMT, la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 7,7%, până la 117,35 euro, pentru un Megawatt-oră, fiind cu 18% sub nivelul la care erau la începutul săptămânii. În august, un MWh se vindea cu 350 de euro.

Rezultatul summitului liderilor europeni aduce o veste bună pentru pieţe, în condiţiile în care preţul gazelor este în continuare de trei ori mai mare decât media multianuală pentru acest moment al anului. Aceste preţuri au scăzut cu peste 60% comparativ cu vârful atins în luna august, pe măsură ce Europa se pregăteşte să intre în sezonul de iarnă cu depozitele de gaze aproape pline şi cu livrări solide de gaze lichefiate.

Însă chiar dacă, la finalul unor negocieri dure, blocul a dorit să prezinte un front unit, mai rămân numeroase puncte de rezolvat, iar negocierile din săptămânile următoare se anunţă dificile.

În plus, există şi alte riscuri. Un val de frig sau orice perturbări la adresa livrărilor actuale din SUA sau Norvegia ar putea duce la creşterea preţurilor, subliniază Nikoline Bromander, analist la Rystad Energy. Pe de altă, parte cumpărătorii din Asia se pregătesc de iarnă prin majorarea achiziţiilor de gaze lichefiate, de care Europa este puternic dependentă pentru a înlocui gazele naturale ruseşti.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰