Postul Paștelui a început cu scumpiri. Producătorii anunță prețuri mai mari și cu 30% pentru legume

A început postul Paştelui, dar verdeţurile care au apărut pe piaţă sunt mai scumpe ca niciodată. Aşa că mulţi recurg la produse procesate care au preţuri mult mai mici. Specialiştii ne atrag însă atenţia că o singură gustare de post poate avea şi 50 de e-uri şi aditivi alimentari. Florin Paraschiv cultivă legume în judeţul Ilfov şi le vinde la piaţă. Recunoaşte că, în această primăvară, a fost nevoit să mărească preţurile. Dar de clienţi nu duce lipsă, mai ales că a început postul Paştelui. 

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Florin Paraschiv, producător: "La unele poate chiar 30%. Noi îi înţelegem şi pe dânşii, pe clienţi. Dar şi ei să ne înţeleagă pe noi. Că nici noi nu putem să dăm la preţurile vechi. Pentru că şi noi plătim mult mai scump totul. Începând de la seminţe, răsaduri, motorină, electricitate, gaze, tot." 

"Suntem la piaţă şi o să cumpărăm pentru o salată o legătură de spanac, o legătură de ridichi, ceapă verde şi salată verde. Şi o să vă rog să-mi spuneţi şi cât costă." 

"17 lei." 

"17 lei, această pungă. În contextul în care ceapa ne costă 3 lei, ridichile sunt 5 lei, la fel şi salata. Iar spanacul costă 5 lei legătura." 

"Cam scumpe. Pensii mici, preţuri mari."

"E o diferenţă mare. De la lună la lună." 

Restaurantele au început să-şi adapteze meniurile

"Avem nişte tăiţei de orez. Avem nişte legume, coapte, cu sos de soia, cu un pic de ulei de măsline. Asta-i masa noastră de prânz, calorii reduse, foarte săţioasă. Şi de post."

Mai ieftin ieşim dacă gătim acasă. Iar chefii spun că astfel de preperate nu ne costă mult şi sunt şi uşor de făcut. 

Mircea Mădălin, chef restaurant: "Undeva la 12 lei, ceva de genul. Cred că toată lumea îşi permite un spanac. 15 lei ceva de genul ăsta, farfuria asta. Tăiţeii de orez, cred că mergem undeva până în 20 de lei."

Ce ne sfătuiesc specialiștii

Specialiştii în nutriţie ne spun să fim atenţi la mesele pe care le avem în perioada postului, în aşa fel încât să nu ne dezechilibrăm alimentaţia. 

Şerban Damian, nutriţionist: "Principala preocupare este un aport optim de proteine. Ar fi bine să avem întotdeauna una din următoarele: fasole, mazăre, linte, năut, soia sau ciuperci. Dacă le folosim ca bază pentru preparatele principale avem un preparat consistent."

Şi, de asemenea, ar fi bine să renunţăm la alimentele procesate din supermarketuri: pateuri vegetale, grăsimi tartinabile sau produsele care conţin mult zahăr sau multă sare. Iar combinate aceste mâncăruri pot ajunge la zeci de e-uri si aditivi intr o singura farfurie

Sorin Mierlea, preşedinte InfoCons: "Am scanat acest cod de bare al acestui produs și ne dă simplu că are 8 aditivi, 8 E-uri daca le adăugăm cu cele probabil 7-8 E-uri dintr-o pâine, mai punem niște margarină care mai are și ea vreo 5-6-7 E-uri, s-ar putea să ajungem ca doar o felie de pâine cu margarină, cu puțin ketchup și cu niște pateu vegetal să ajungem pe la 30-35 de aditivi."

Gabriel Cazacu, preot: "Nu mâncăm decât roadele pământului în această perioadă. Postim nu doar de mâncare. Postim şi de toate celelalte plăceri de care suntem atraşi în timpul anului." 

Postul Paştelui ţine 48 de zile şi are doar două dezlegări la peşte.