România, "El Dorado" pentru muncitorii din Sri Lanka şi Nepal. Ce salarii primesc Rokaya şi Yadab: "Dau cu var, cu glet"

Pentru 2023, Guvernul a aprobat deja un contingent de o sută de mii de muncitori străini. Nevoia ar fi însă mult mai mare. Au venit de departe şi au devenit aproapele nostru. Îi întâlnim la magazin, pe şantiere sau în parcuri, îngrijindu-ne copiii. Tot mai mulți angajați asiatici, din Nepal, Bangladesh sau Sri Lanka, muncesc în România pentru a compensa lipsa muncitorilor români. 

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

De trei ani, Sabin lucrează pe şantierele din România. A venit din Nepal cu gândul că aici îşi va putea împlini visurile. Acum, munceşte într-un spital din Slobozia cu aceeaşi seriozitate ca la început.

Rokaya Sabin Bahadur, angajat construcţii: Dau cu var, cu glet, montez polistiren. Pot să câştig mai mulţi bani. De asta am ales România şi am venit aici. E mai uşor să munceşti aici.

Şi pentru colegul lui de muncă, România reprezintă un adevărat El Dorado.

Yadab Bhatta: În ţara noastră, nivelul de salarizare e scăzut. Nu avem aşa multe oportunităţi, de asta am venit aici.

Şeful de șantier e un marocan stabilit în România care, la rândul său, aduce alți străini să lucreze la noi.

Mohammed El Ahmadi, inginer construcţii: Majoritatea sunt din Nepal. Avem în firmă şi din Bangladesh. Sunt majoritatea pe lucrările de interior. Sunt mai serioşi, lucrează, îşi folosesc forţa. Românul pleacă în altă ţară. În Germania, în Anglia.

Melania Pop, reprezentant agenţie recrutare: Luăm exemplul unui muncitor necalificat, din Nepal. Câştigă între 80 şi 100 de dolari lunar. Şi în România un minim de 500 de dolari. Un sudor, e o meserie căutată şi foarte bine plătită în România, poate câştiga în Sri Lanka sau în India 350 de dolari, pe când, în România 700-8-900 de dolari.

Joburile care atrag cei mai mulți asiatici

Chiar dacă asiaticii sunt atraşi cel mai mult de joburile în construcţii, am ajuns să-i regăsim peste tot: în restaurante, agricultură, transporturi şi în casele românilor, pe post de bone.

Krishna Koirala, bonă: Sunt bonă pentru Rafael, am grijă de el. Îmi place aici şi încerc să-mi aduc şi familia. Aici oamenii sunt buni, sunt oneşti şi calzi. Şi ţara.unele oraşe se aseeamănă cu Nepal.

În 2022, firmele româneşti au depus aproape 140 de mii de solicitări pentru eliberarea de avize pentru muncitorii străini, cu aproape 40% în plus în comparaţie cu acel contingent care a fost stabilit de autorităţi. Cu toate că nevoia de forţă de muncă e una din ce în ce mai mare, şi pentru anul 2023 statul a stabilit că în România vor intra doar 100 de mii de muncitori străini.

Deși, pentru acest an, ar fi nevoie de 200 de mii de muncitori străini. Birocraţia nu ajută nici ea prea mult.

Melania Pop, reprezentant agenţie recrutare: Documentele necesare unui cetăţean din afara Uniunii sunt mai multe. Şi atunci, fără dar şi poate, 3-4 luni o să dureze până soseşte. Este un grad foarte mare de aglomerare, inclusiv la avize de muncă la noi, la emigrări, cât şi în consulate.

Cei mai mulți muncitori străini care au venit anul trecut în România au fost din Bangladesh, Nepal, Pakistan, Sri Lanka, India, Turcia și Egipt. O echipă Observator a filmat în Sri Lanka poveştile viitorilor angajaţi chiar la începutul anului trecut. Seria "Străini în visul românesc" va continua şi în acest an cu reportaje pline de emoţie despre cei care, în timp ce ne fac muncile, au găsit în România o a doua casă.