Scădere puternică pe Wall Street, S&P 500 minus 3,5%; Nasdaq a coborât cu 5%. Petrolul a ajuns la 110 de dolari

Wall Street a închis în scădere puternică joi, la o zi după una dintre cele mai bune sesiuni de tranzacţionare din ultima perioadă. Nasdaq Composite, indicele acţiunilor companiilor de tehnologie din SUA, a scăzut cu 5%, fiind cea mai mare scădere din 2020. Nasdaq-ul a ocilat cu peste 8 puncte procentuale în două zile de tranzacționare. Indicele S&P 500 a scăzut semnificativ joi, cu 3,5%, iar Dow Jones cu 3,2%, potrivit Financial Times. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Preţurile petrolului s-au stabilizat joi în apropiere de 110 de dolari pe baril, deoarece un dolar mai puternic şi o scădere a pieţelor bursiere globale au compensat îngrijorările legate de aprovizionare după ce Uniunea Europeană a stabilit planuri pentru noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv un embargo asupra ţiţeiului aplicabil în termen de şase luni, transmite Reuters, potrivit news.ro.

Contractele futures pentru petrolul Brent, de referinţă la nivel global, au scăzut cu 41 de cenţi, sau cu 0,4%, la 109,73 dolari pe baril până la ora 15: 54 GMT (18:54 ora României), în timp ce ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a scăzut cu 76 de cenţi, sau cu 0,7%, la 107,05 dolari pe baril, potrivit Reuters. 

Acțiunile şi obligațiunile, în scădere din cauza îngrijorărilor legate de inflație. Dolarul în creştere

Un dolar puternic face petrolul mai scump pentru deţinătorii altor valute.

Indicele american Nasdaq, al acţiunilor companiilor de tehnologie, a scăzut cu 5%, S&P 500 cu 3,5%, iar Dow Jones cu 3,2%, după ce tonul mai ponderat al preşedintelui Rezervei Federale (Fed), Jerome Powell, nu a reuşit să reducă aşteptările investitorilor cu privire la majorări mai mari ale ratei dobânzii de referinţă în acest an.

Propunerea de sancţiuni a Uniunii Europene, care necesită sprijin unanim din partea celor 27 de ţări din bloc, include eliminarea treptată a importurilor de produse rafinate ruseşti până la sfârşitul anului 2022 şi interzicerea tuturor serviciilor de transport maritim şi de asigurare pentru transportul petrolului rusesc.

”Piaţa petrolului nu a evaluat pe deplin potenţialul unui embargo petrolier al UE, aşa că sunt de aşteptat preţuri mai mari la ţiţei în lunile de vară, dacă propunerea va deveni lege”, a declarat şeful Rystad Energy, Bjornar Tonhaugen.

Ministrul francez al Mediului şi Energiei, Barbara Pompili, şi-a exprimat încrederea că membrii UE vor ajunge la un consens privind sancţiunile până la sfârşitul acestei săptămâni.

”Embargoul petrolier planificat al UE reprezintă o provocare logistică masivă pentru pieţele petroliere. Redirecţionarea producţiei ruse din Europa către cumpărători dornici din Asia, în prezenţa sancţiunilor, este deja atât de dificilă încât chiar şi Rusia a recunoscut că producţia sa va scădea semnificativ”, a declarat directorul pentru mărfuri al Investec, Callum Macpherson.

Japonia a declarat că va întâmpina dificultăţi în a opri imediat importurile de petrol ruseşti din cauza invadării Ucrainei.

Creştere modestă a producţiei de petrol, convenită joi de OPEC+

OPEC+, care cuprinde Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, Rusia şi aliaţii acestora, a convenit joi o nouă creştere lunară modestă a producţiei de petrol, argumentând că grupul de producători nu poate fi acuzat pentru întreruperile aprovizionării cu Rusia.

Ignorând apelurile din partea ţărilor occidentale pentru accelerarea creşterii producţiei de petrol, grupul a fost de acord să crească producţia din iunie cu 432.000 de barili pe zi, în conformitate cu planul existent de a elimina restricţiile convenite în 2020, când pandemia de Covid-19 a afectat cererea.

O comisie a Senatului SUA a adoptat un proiect de lege care ar putea expune OPEC+ la procese pentru coalizare privind creşterea preţului petrolului. Versiuni ale legislaţiei au eşuat în Congres de mai bine de două decenii, dar parlamentarii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de accelerarea  inflaţiei determinată parţial de preţurile ridicate ale benzinei.

Creşterea preţurilor petrolului a redus presiunea asupra Iranului, dependent de vânzările de energie, de a relua un pact nuclear din 2015 cu puterile mondiale, care ar relaxa sancţiunile şi ar adăuga mai mult ţiţei pe pieţele mondiale, au declarat trei oficiali familiarizaţi cu gândirea Teheranului.

Între timp, Statele Unite au declarat că vor primi oferte în această toamnă pentru a răscumpăra 60 de milioane de barili de ţiţei pentru Rezerva strategică de petrol, primul pas în reumplerea stocurilor după o eliberare de ţiţei de dimensiuni record efectuată în primăvara acestui an, pentru a ajuta la diminuarea preţurilor energiei.