UE vrea 140 de miliarde de euro din taxe pe energie. Preţul energiei non-gaz, plafonat la 180 de euro/MWh. Ce taxă de solidaritate vor plăti companiile de hidrocarburi

Preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a propus miercuri oficial plafonarea veniturilor companiilor care produc energie electrică la un cost redus şi o "taxă  de solidaritate” pentru cele de combustibili fosili. Anunţul a fost făcut în plenul Parlamentului European, în discursul despre starea Uniunii. Preşedintele Comisiei Europene a afirmat că marile companii de gaze, petrol şi cărbune trebuie să contribuie şi ele la rezolvarea crizei energetice. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Bruxelles-ul a anunțat că va strânge peste 140 de miliarde de euro din taxele pe profitul companiilor energetice pentru a atenua impactul prețurilor record la energie în această iarnă, relatează Financial Times. Comisia Europeană ar intenţiona să plafoneze la 180 de euro/MWh (megawatt oră) prețul de vânzare al energiei electrice produse din surse non-gaz, conform unui draft al propunerii, citat de Reuters.

Ce taxă de solidaritate vor plăti companiile de petrol, gaze și cărbune

Măsura ar reduce veniturile peste acest preț iar banii vor fi folosiţi pentru a ajuta consumatorii și întreprinderile care se confruntă cu facturi la energie în creștere. S-ar aplica centralelor eoliene, solare, pe biomasă, nucleare, cu lignit și unor hidrocentrale. Proiectul introduce o taxă de solidaritate la nivelul UE pentru a recupera cel puțin 33% din profiturile excedentare ale companiilor din sectorul energiei din surse fosile, adică petrol, gaze și cărbune din anul fiscal 2022. Taxa de solidaritate s-ar aplica firmelor care, în anul fiscal 2022, au realizat un profit cu 20% mai mare decât media profiturilor impozabile din ultimii trei ani. Ar fi temporară și este lăsată la latitudinea statelor membre să o aplice.

Comisia a estimat că în 2022 va fi înregistrată o creștere de cinci ori a profiturilor companiilor de petrol, gaze și cărbune. Acest profit "excedentar" și "surprinzător" nu este rezultatul unei alegeri economice sau al unei investiții, ci este cauzat de ”evoluții imprevizibile pe piețele energetice în urma războiului ilegal din Ucraina”, spune comisia într-un draft de propunere care a fost scurs presei. 

"Acesta este motivul pentru care propunem un plafon la veniturile companiilor care produc energie electrică la costuri reduse. Propunerea noastră va strânge peste 140 de miliarde de euro pentru ca statele membre să atenueze direct lovitura. Toate acestea sunt măsuri de urgență și temporare la care lucrăm, inclusiv discuțiile noastre cu privire la plafonarea prețurilor",  a declarat Ursula von der Leyen

Veniturile producătorilor de energie electrică non-gaz vor fi limitate la 180 de euro/MWh în UE

Taxa de urgenţă care va fi aplicată producătorilor de energie din surse non-gaz este însoțită de propuneri de reducere obligatorie a consumului energie electrică. Comisia vizează o reducere a consumului general de energie cu 10%, precum și un obiectiv obligatoriu de reducere a consumului în orele de vârf selectate cu 5%. Miniștrii Energiei din statele membre urmează să se întâlnească pe 30 septembrie pentru a discuta propunerile comisiei.

Von der Leyen a mai spus în Parlamentul European că comisia va lucra la o reformă a piețelor sale de energie pentru a decupla prețul gazului de costul electricității. Designul acestor piețe trebuia reproiectat, astfel încât consumatorii să poată profita mai bine de beneficiile surselor regenerabile, cu costuri reduse, a spus ea. Președintele Comisiei va discuta cu Zelenski la Kiev despre extinderea pieței unice europene în Ucraina şi a serviciilor de roaming. 

Von der Leyen a mai spus că cele șase pachete de sancțiuni ale UE la adresa Rusiei au dus sectorul financiar "în pragul colapsului" şi "au distrus industria ţări" şi că sancțiunile vom rămâne în vigoare. Printre alte măsuri anunțate de von der Leyen se numără crearea unei bănci de hidrogen pentru a sprijini această industrie în UE și o reformă a Pactului de stabilitate și de creștere al uniunii. Acesta din urmă le-ar oferi statelor membre mai multă flexibilitate pe partea de reducere a datoriilor, o mai mare responsabilitate și reguli mai simple pentru mai multă libertate de a efectua investiții strategice, a spus ea.