"2.500 de lei traşi în 25 de secunde". O tânără povesteşte cum a văzut pe telefon că îi dispar toţi banii din cont

Tot mai multi români cad în capcana hoţilor care au dus înşelătoriile la un alt nivel. Escrocii se dau angajaţi la bancă, la poliţie şi chiar la BNR şi îi conving pe oameni să le transfere toţi banii din cont. Numerele de pe care sună sunt clone ale numerelor oficiale ale instituţiilor astfel că victimele nu pot verifica nici măcar dacă apelul e real. Specialiştii ne învaţă totuşi cum să ne protejăm de astfel de atacuri.

• Ce spune un avocat despre blocarea preluării E.ON de către MVM: "Ministrul Burduja dă un mesaj destul de evident"

"Au început să vină notificări în app-ul băncii, că am autorizat nişte tranzacţii", spune Roxana Andrei, victimă. Este coşmarul oricărui român cu aplicaţie bancară instalată pe telefon. O tânără din Capitală s-a trezit că-i este golit contul în doar câteva secunde. A văzut cum îi dispar banii şi nu a putut face nimic.

"Aproximativ 2.500 de lei traşi în 25 de secunde, veneau foarte repede notificările. Pentru branduri cunoscute de livrare de mâncare, dar şi pentru nişte furnizori unde eu am direct debit. Cel mai probabil a fost clonat cardul", adaugă Roxana Andrei, victimă.

Tânăra a făcut plâncere la poliţie şi a sesizat banca, iar anchetele sunt în desfăşurare. Între timp, escrocii acţionează şi prin alte căi. Şi au păţit-o deja mulţi oameni, păcăliţi prin aceeaşi schemă. 

Victimele sunt sunate de indivizi care se dau angajaţi la bancă şi la poliţie. Li se spune că pe numele lor au fost contractate credite ilegale şi trebuie urgent să facă anumite operaţiuni pentru protejarea banilor.

"Mi s-a zis că o sa facă ei un cont special la BNR, ca eu sa-mi virez banii acolo. Există persoane cărora li s-a dat un cont bancar unde să vireze toţi banii ca să şi-i protejeze de aşa-zisele potenţiale fraude. Şi există persoane care au virat banii în acel cont", spune şi Maria Ştefănescu, victimă.

Cascada de apeluri începe cu un telefon de la bancă

Schema e complexă. Cascada de apeluri începe cu un telefon de la bancă, unde victima este anunţată că i s-a aprobat un credit. Apoi, sună un fals poliţist care anunţă o falsă anchetă. Următorul apel vine de la cineva care se recomandă ca angajat al Băncii Naţionale şi care îi recomandă să-şi salveze banii virându-i într-un anumit cont. 

"A început să-mi dea foarte multe detalii despre cum eu aş fi fost victima unei tentative de fraudă. Schema e mai avansată de atât, te-ar pune să transferi bani într-un cont care ar fi al BNR", mărturiseşte o altă victimă.

Şi mai grav este că atunci când victima incearcă să verifice numerele de telefon, ele apar ca aparţinând instituţiilor respective. Infractorii digitali folosesc baze de date scurse ilegal de la instituţii publice sau bănci şi utilizează inteligenţa artificială pentru a fi cât mai credibili. Tot timpul, trebuie să fim în gardă pentru a nu fi păcăliţi.

Recomandări pentru a nu pica în plasa escrocilor

1. Este bine să folosiţi un card dedicat plăţilor online şi nu pe cel principal, cel de salariu. Iar acel card să-l alimentaţi doar când faceţi cumpărături online sau când plătiţi un furnizor.  

2. Instalaţi-vă un antivirus pe telefon. Astfel, veţi fi avertizat când vă este trimis un link periculos pe Whatsapp, pe mail sau prins SMS. Un abonament anual costă în jur de 100 de lei.

3. Dacă vă sună cineva de la bancă să vă anunţe că sunteţi victima unui atac informatic, nu oferiţi acelei persoane niciun detaliu despre contul dvs. Dacă ar fi, într-adevăr de la bancă, ar avea toate informaţiile şi v-ar bloca automat contul în caz de atac. Orice alt detaliu se discută la sucursală şi nu prin telefon.

"Să fim vigilenţi şi să punem întrebările potrivite, mai ales când ni se cer date sensibile, fie că este vorba despre telefon, email, sms. Nu trebuie să folosim niciun fel de coduri de autentificare la cere, în special atunci când există un caracter de urgenţă", recomandă şi Mihai Rotaru, specialist Directoratul de Securitate Cibernetică.

Infractorii digitali sunt extrem de greu de identificat. Mulţi acţionează din alte ţări şi reuşesc să îşi ascundă urmele. În aceste condiţii, experții avertizează: doar 7% dintre victimele fraudelor online îşi mai recuperează banii.