Cotele Dunării, cu mult sub normalul perioadei. Seceta din acest an pune în navele care transportă oameni și mărfuri pe fluviu

Cotele apelor Dunării pun în pericol circulaţia navelor în pericol. Seceta din acest an a secat la jumătate fluviul pe mai multe porţiuni din ţară. În unele localităţi, bacul nu mai trece de pe un mal pe altul, iar străinii care vin la noi în croazieră fac cale întoarsă. Dacă debitul va continua să scadă, în curând ar putea fi afectate şi transporturile de cereale, cărbuni sau alimente.  

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

La Calafat nu a mai plouat de două luni. Pontoanele şi bărcile stau pe uscat, iar picioarele podului care face legătura dintre malul românesc şi cel bulgăresc se văd în întregime. Dunărea s-a retras chiar şi cu cinci metri în unele locuri, iar în urmă dune de nisip ca nişte peninsule. 

"E foarte scăzută. De vreo lună de zile a tot scăzut. În perioada asta, ar trebui cam pe unde sunt pietrele alea, aşa. Primăvara urcă şi până sus aici la dig." 

Dacă în mod obişnuit, adâncimea apei în portul Calafat are trei metri, în ultimele săptămâni, măsurătorile arată o scădere de aproximativ un metru. Şi debitul este mai mic: 2.000 de metri cubi pe secundă, la jumătate faţă de media anuală. 

Seceta creează probleme pentru navele care merg pe Dunăre

Din cauza cotelor scăzute, pe mijlocul apei se formează praguri de nisip care, de multe ori, sunt greu de observat cu ochiul liber. Iar vacanţele pe navele de croazieră sunt compromise. 

Aurel Damşescu, șeful Serviciului Siguranța Navigației Căpitănia Portului Drobeta Turnu Severin: "În aval de Calafat nu riscă să meargă şi am avut în ultima săptămână trei nave de pasageri care au întrerupt voiajul. Pe ruta Germania spre Sulina. Săptămâna trecută, în zona Gârla Mare, am avut o navă sub pavilion românesc care a eşuat din cauza acestor praguri. În zona Calafat, o altă navă sub pavilion belgian."

Incidente au fost pe mai multe porţiuni ale fluviului, de exemplu, la o sută de kilometri de Calafat.

Răzvan Şerban, director la Administraţia Bazinală de Apă Jiu: "Din cauza debitului foarte mic, bacul la Bechet a fost întrerupt, circulaţia bacurilor. Transporturile de cereale... Depinde bacurile cât de încărcate sunt. Au sonare şi se uită cum pot să transporte."

Circulaţia barjelor care transportă diferite mărfuri ar putea fi curând afectată de apa tot mai mică. Momentan, ambarcaţiunile nu s-au împotmolit în dunele de nisip. Debitele scăzute ale Dunării influenţează, însă, producţia de energie. 

Cristinel Popescu, inginer Hidroserv: "La Hidrocentrala Porţile de Fier se produc aproximativ 430 de MW/oră. Producţia este undeva la o treime din capacitatea pe care ar putea să o producă Porţile de Fier. Undeva la 1.200 de MW este puterea instalată actuală."

Prognozele de la Apele Române arată că în zilele viitoare nivelul Dunării va creşte la graniţa de vest cu până la 20 de centimetri. Debitul minim istoric pe Dunăre s-a înregistrat în 2003 și a fost de 1500 metri cubi/secundă la intrarea în ţară, la Baziaş.