Cum arată craterul făcut de a doua dronă prăbușită a rușilor, lângă Plauru. Localnicii, terifiați: "Stai și te gândești. Doamne, prind ziua de mâine?"

Reacţii dure după ce a fost găsită încă o dronă rusească pe teritoriul ţării. Autorităţile de la Bucureşti au transmis Moscovei că violarea spaţiului aerian al României şi bombardarea porturilor de la Dunăre sunt acţiuni inacceptabile. Al doilea aparat de zbor folosit de armata rusă s-a prăbuşit aproape de localitatea Plauru, la mai bine de 2,5 kilometri de graniţa cu Ucraina. Echipa Observator a ajuns azi în zona care este împânzită de militari. 

• Sondaj MKOR - Alegeri prezidențiale: George Simion ar câștiga primul tur. Ce s-ar întâmpla însă în turul al doilea

Noile fragmente de dronă, căzute în timpul raidurilor aeriene asupra porturile ucrainene de la Dunăre, arată cât de gravă e ameninţarea războiului. Echipa Observator a găsit locul în care aparatul de zbor s-a prăbuşit. Un crater uriaş a făcut arma ruşilor. 

Sonia Simionov, reporter Observator: Acesta este locul unde a fost găsită cea de a doua dronă. A făcut un deranj destul de mare. Cred că are o înălţime de 1,40 m şi cam 2 în diametru. Se mai găsesc lucruri pe aici, furtune... Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi căzut pe o casă. De aici, de unde sunt eu, până la graniţa cu Ucraina sunt 2,5 kilometri.

Autoritățile fac cercetări în locul în care s-a prăbușit drona rușilor

Au trecut mai mult de 24 de ore de când au fost găsite bucăţi din al doilea aparat de zbor căzut pe teritoriul ţării noastre, iar locul este în continuare sub lupa autorităţilor.

Sonia Simionov, reporter Observator: Zona unde a căzut cea de a doua dronă este cercetată de specialiştii MApN, este foarte posibil ca în acest loc să mai exaiste elemente, bucăţi, care să fie ridicate şi expertizate. 

Noua descoperire a fost făcută departe de primele fragmente identificate la începutul săptămânii. 

Sonia Simionov, reporter Observator: Între cele două drone găsite până acum sunt 3,5 kilometri, dar cel mai important este că tot între ele sunt peste 20 de case locuite. 

Românii care trăiesc la câteva sute de metri de Ucraina se tem pentru viața lor

Oamenii care locuiesc pe malul românesc al Dunării, la doar câteva sute de metri de bombardamentele ruşilor, se tem pentru viaţa lor de fiecare dată când aud alarmele şi antiaeriana ucraineană. 

Ion Giovanovici are 73 de ani. S-a trezit dintr-o dată cu dronele şuierând pe deasupra capului. "Atât de tare bâzâie că ziceai că e avion cu reacţie", ne-a mărturisit el.

Oamenii nu știu ce să facă mai departe. Loviturile de la graniţă lasă multe răni deschise. 

Valentina Holostencu, localnică: Noapte de noapte stăm aşa, stai şi te gândeşti. Doamne, prind ziua de mâine?

Reporter: Ce e în sufletul dvs?

Valentina Holostencu, localnică: Nu vă imaginaţi!

Reporter: Dacă se întâmplă să lovească aici?

Valentina Holostencu, localnică: Aici murim! 

Senea Holostencu, localnic: La primele bombardamente dormeam. Ultima dată când a fost mai puternic s-a deschis uşa, s-a crăpat.

Într-o postare pe facebook, primăria din Chilia Veche le-a transmis localnicilor să evite deplasările noaptea pe Dunăre cu bărci cu motor deoarece sunetul ambarcaţiunilor poate fi confundat cu cel al dronelor.

Al doilea incident schimbă radical discursul autorităţilor de la Bucureşti

Ministerul Apărării califică atacurile drept crimă de război şi transmite că alerta este maximă la graniţa cu Ucraina. 

S-au cerut explicaţii din partea Federaţiei Ruse. Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei de la Moscova a fost convocat de urgenţă la Ministerul de Externe. Autorităţile române au transmis Rusiei că violarea spaţiului aerian al ţării şi bombardarea porturilor de lângă Dunăre reprezintă acţiuni inacceptabile.

Iulian Chifu, analist militar: Evident că este de îngrijorare, în primul rând că sunt distrugeri materiale de jur împrejur, de la suflu. Chiar de pe partea cealaltă a Dunării. În al doilea rând sigur că este complet neobișnuit să ai războiul pe partea cealaltă a Dunării la 200 de metri, la 500 de metri, să nu poți să dormi noaptea, că evident că bombardamentele se aud și în partea cealaltă și evident există și un anumit nivel de teamă a populației.

După incidentele din Deltă, Statele Unite au anunţat că trimit mai multe aparate F-16 pentru a întări paza aeriană. Pe flancul estic al NATO sunt peste 100 de avioane de vânătoare în alertă.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Am văzut că au loc multe lupte şi atacuri aeriene în apropierea graniţelor NATO. Nu avem nicio informaţie care să indice un atac intenţionat din partea Rusiei 

În caz de forţă majoră, localnicii de pe malul românesc al Dunării vor fi direcţionaţi către adăposturi în localităţile Plauru și Ceatalchioi.