Descoperire uriaşă, în timpul săpăturilor la Biserica Manea Brutaru din Capitală. Primele ipoteze ale arheologilor

Au vrut să consolideze un lăcaş de cult şi au dat peste o comoară arheologică. Lucrările la una dintre cele mai frumoase şi încărcate de istorie biserici din Capitală au scos la lumină un cimitir vechi de cel puţin patru secole. După cercetările specialiştilor şi renovarea bisericii, locul ar putea deveni una dintre atracţiile turistice ale oraşului. 

• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

"Aici puteţi observa o reînhumare, o aglomerare de oase umane". Nici nu au început bine săpăturile pentru a consolida Biserica Manea Brutaru, că muncitorii s-au oprit şocaţi. "La interior s-au făcut nişte lucrări, nişte sondaje pentru verificarea fundaţiei şi au fost descoperite nişte oase umane. Au fost anunţate autorităţile, lucrarea s-a oprit temporar", spune Theodor Ignat, arheolog.

Istoria Bisericii Manea Brutaru din Bucureşti

În istoria bisericii, ce datează din anul 1787, nu se menţionează nicăieri existenţa unui cimitir. La început, lăcaşul de cult ctitorit de starostele brutarilor din capitala Ţării Româneşti a fost construit din cărămidă, pe locul unei alte biserici din lemn care a ars. Cutremurul de la începutul secolului al XIX-lea a lăsat biserica fără cele două turle iniţiale, înlocuite de una singură, învelită în tablă. Nimeni nu a bănuit însă că lăcaşul ascunde un secret, pe care abia acum săpăturile l-au scos la iveală: peste 170 de morminte. 

"Este mai rar ca în interiorul unei biserici să găseşti atâtea morminte. Explicaţia logică, descoperită şi dovedită arheologic este că cimitirul este mai vechi decât biserica", explică Theodor Ignat, arheolog.

Primele ipoteze ale arheologilor

Primele presupuneri vorbesc de existenţa unor orfelinate în jurul bisericii. Asta ar explica scheletele de copii găsite. Lângă cimitir, în pridvor, pusă ca piatră de intrare, a fost descoperită şi o roată de moară care aminteşte de meseria celui care a ctitorit biserica Manea Brutaru. "Pe lângă această piatră de moară am descoperit, tot în pronaos, şi o piatră funerară", adaugă Theodor Ignat, arheolog.

"A fost o experienţă foate interesantă. Adică, cel puţin pentru mine, fiind şi student la Istorie şi având oarecum şi o primă experienţă cu arheologia, în vară", mărturiseşte un tânăr. "Este o oportunitate nu doar să înţelegem mai bine arheologia, dar şi să înţelegem mai bine cultura locală a Bucureştiului", adaugă un altul.

Curioşii au putut vizita biserica doar azi, cu ocazia zilei porţilor deschise. După ce specialiştii vor da undă verde, locul ar putea deveni un adevărat punct de atracţie turistică. Cercetările arheologice vor mai dura în jur de o lună şi jumătate, iar lucrările de renovare ar trebui să se încheie până la finalul anului 2024.