Fără apă caldă şi căldură în pragul iernii: 540 de blocuri din Capitală afectate: "Vremurile astea sunt destul de grele şi greu de trăit în felul ăsta"

Bucureştenii se pregătesc pentru încă o iarnă în care... vor mai pune o haină pe ei. Sute de blocuri nu au apă caldă sau căldură. Iar avariile apar una după alta, fără avertisment. În timp ce oamenii îşi fac calcule pentru a vedea dacă îşi permit sau nu să pornească aeroterma sau caloriferul electric, oficialii ridică din umeri: reţeaua este prea veche.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

Doamna Elena locuieşte împreună cu soţul ei într-un apartament din sectorul 3. Au apă caldă când şi când, aşa că dacă vor să se spele, au de făcut mai întâi un drum în bucătărie. 

Reporter-locatară: Aprind aragazul şi îmi încălzesc apa. 

Şi cu ea vă spălaţi.

Da. 

Prin asta trec, rând pe rând, locuitorii din toate sectoarele. 

Localnici: Greu. Avem apă rece şi mai încălzim.

Vremurile astea sunt destul de grele şi greu de trăit în felul ăsta. 

Sunt zile, ca şi astăzi, când nu e nici apă caldă, nici căldură. Mă îmbrac mai gros. Când nu e.. mai încălzim... La aragaz. N-au depăşit o săptămână până acum. 

Fără apă caldă şi căldură în pragul iernii

Şi situaţia se înrăutăţeşte pe zi ce trece. Aproape 540 de blocuri sunt acum fără apă caldă şi căldură. Din 7 avarii, 4 sunt la conducte  care alimentează cartiere întregi.  

Claudiu Creţu, administrator Termoenergetica: Avarii au fost permanent. Curg din reţele două mii, două mii şi ceva de tone pe oră. Sunt din păcate avarii peste tot. 

Reţeaua de termoficare din Bucureşti are aproape 4 mii de kilometri lungime. Dar tot mii de kilometri sunt de conducte vechi. Anul acesta, s-au schimbat 60 de kilometri. O picătură într-o mare... de apă rece. 

Andre Rotaru, reporter Observator: De-a lungul anilor, în Bucureşti, presiunea în reţea a tot fost scăzută, pentru a proteja conductele vechi. Doar că sunt atât de slăbite încât cedează chiar şi la aceste presiuni mici. Aşa că în momentul în care spărtură şi ea este reparată, presiunea pe acel segment de reţea revine iar în următorul punct slab, ţeava se sparge din nou.

Claudiu Creţu, administrator Termoenergetica: Creşterea presiunii mult mai mare ar însemna... spărturi imediat. Inginerii care ţin sistemul în viaţă nu prea au de ales. 

Prefectul Capitalei a convocat pentru mâine o şedinţă cu toţi primarii din Bucureşti pe tema pregătirilor pentru iarnă.