Gheorghiţă: Varianta Delta a devenit dominantă inclusiv în România. Unul din doi români nu are nicio protecție față de această boală

Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare din România, a declarat că nu se întrevede o posibilitate de stagnare a creșterii numărului de cazuri. În plus, unul din doi români nu are nicio protecţie.

• Reacţia ministrului Apărării după ce o nouă dronă a intrat în spaţiul aerian al României: "Nu există niciun pericol. Încercăm să asigurăm un climat de normalitate"

Președintele CNCAV a atras din nou atenția că singura modalitate de a ne proteja de o formă gravă a bolii este vaccinarea.

"Astăzi, din păcate avem peste 3.900 de cazuri, vorbim de o rată de pozitivare a testelor de circa 8,2%. În perioada următoare creșterea cazurilor se va menține, nu se întrevede o posibilitate de stagnare a creșterii numărului de cazuri. Varianta Delta a devenit dominantă inclusiv în România. Unul din doi români nu are nicio protecție față de această boală, în sensul în care nu au fost vaccinați și nu au istoric de trrecere prin boală. Chiar în marile aglomerări urbane, unde rata de imunizare colectivă este de peste 50%, sunt sute de mii de persoane care nu au niciun fel de protecție. Mesajul rămâne unul foarte clar: respectarea măsurilor de protecție, masca, igiena și vaccinarea. Un număr din ce în ce mai mare de persoane ajung la ATI într-un timp relativ scurt, ceea ce reprezintă un fenomen absolut îngrijorător. Peste 80% la cazurile diagnosticate sunt persoane nevaccinate și peste 92% din decese sunt la persoane nevaccinate", a declarat Valeriu Gheorghiţă. 

Peste 80% dintre cazuri sunt la persoane nevaccinate

Valeriu Gheorghiţă a ţinut să mai precizeze că peste 80% dintre cazurile diagnosticate sunt de la persoane nevaccinate. 

"Chiar în marile aglomerări urbane, unde rata de imunizare colectivă este de peste 50%, sunt sute de mii de persoane care nu au niciun fel de protecție. Mesajul rămâne unul foarte clar: respectarea măsurilor de protecție, masca, igiena și vaccinarea. Un număr din ce în ce mai mare de persoane ajung la ATI într-un timp relativ scurt, ceea ce reprezintă un fenomen absolut îngrijorător. Peste 80% la cazurile diagnosticate sunt persoane nevaccinate și peste 92% diun decese sunt la persoane nevaccinate. În spațiul public se transmit mesaje incorecte și inexacte că persoanele vaccinate îmbolnăvesc persoanele nevaccinate și fac infecții asimptomatice care contribuie la răspândirea virusului. Din punct de vedere comportamental, persoanele vaccinate respectă și celelalte măsuri de prevenție, sunt extrem de atente la riscul de infecție. Faptul că vedem peste 80% dintre pacienți nevaccinați se traduce și printr-un comportament la risc, o percepție redusă a riscului de infectare. Tendința este să subevaluăm acest risc de îmbolnăvire. Comparativ cu varianta Alpha, când rata de reproducere a virusului era de circa 2, la varianta Delta, rata bazală de reproducere este de 5 în medie.

După opt cicluri repetitive de transmitere de la un caz cu varianta Alpha se ajunge în circa două luni la alte 256 de cazuri noi de boală, spre deosebire de varianta Delta – în același interval de timp, de la un caz pozitiv se poate ajunge la peste 390.000 de persoane infectate. Este un număr de peste 1.500 de ori mai mare de persoane infectate în același interval de timp, pentru că varianta Delta este mult mai contagioasă și într-o populație nevaccinată, unde nu se respectă măsurile de prevenție se răspândește extrem de ușor. Transmiterea variantei Delta este similară cu nivelul ridicat de răspândire al bolilor transmisibile ale copilăriei: pojarul, vărsatul de vânt. În cazul persoanelor care au făcut prima doză cu un anumnit timp de vaccin și care din varii motive au amânat decizia de vaccinare cu a doua doză, este foarte important să completăm schema de vaccinare chiar dacă am depășit intervalul recomandat de timp. Niciodată nu e târziu să facem doza doi. Cea mai frecvată situație de amânare a dozei doi este în cazul persoanelor vaccinate cu prima doză de la AstraZeneca. Pe lângă contraindicațiile absolute – șoc anafilcatic, un eveniment trombotic sau sindromul de extravazare capilară – persoanele pot efectua a doua doză cu un alt tip de vaccin, de exemplu pe bază de ARN mesager, dar pe baza unei recomandări medicale", a mai declarat preşedintele CNCAV.

Doza trei, foarte probabil că în prima săptămână a lunii octombrie

Valeriu Gheorghiţă a ţinut să precizeze şi că se va da aprobare pentru doza trei, cel mai probabil în prima săptămână a lunii octombrie. 

"Despre vaccinarea în cazul femeilor gravide sau femeilor care alăptează în momentul de față. Datele știițifice ne arată că nu se identifică riscuri de toxicitate asupra fătului sau de toxicitate asupra nou născutului sau sugarului prin alăptare în cazul vaccinării mamei. Femeile însărcinate sau care alăptează pot beneficia de vaccinare împotriva COVID indiferent de tipul de vaccin pe care aleg să-l folosească. O singură doză de vaccin din serurile cu două doze nu este suficientă pentru protecția față de infecția cu varianta Delta și pentru prevenirea formelor grave și a spitalizărilor. Pentru că se apropie sezonul gripal, vaccinarea anti-COVID se poate efectua simultan cu celelate tipuri de vaccinuri incluse în programul național de vaccinare sau cu vaccinarea antigripală. În ceea ce privește doza trei, în momentul de față, Agenția Europeană a Medicamentelor evaluează datele științifice care au fost depuse de BioNTech/Pfizer și urmează să se analizeze și datele de la Moderna. Foarte probabil că în prima săptămână a lunii octombrie se va emite autorizarea pentru cea de-a treia doză", a conchis preşedintele  CNCAV.