Industria agro-alimentară, la un nou nivel: În viitor, vom putea mânca carne sau ouă produse în laborator

Știința duce industria agro-alimentară la un nou nivel. Biologia celulară ne va permite, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat, să consumăm carne, ouă și alte proteine, produse în laborator. Specialiștii prezenți la conferința INOVALIMENT, organizată de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu au dezbătut avantajele și dezavantajele alimentelor provenite din agricultura celulară. În fața noilor tehnologii, consumatorii privesc, încă, cu scepticism, acest tip de alimente.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Oamenii de știință au reușit până acum să creeze carne, ouă și chiar lapte cu ajutorul celulelor stem. Principalele beneficii ale alimentelor artificiale sunt legate de controlul nutrienților, dar și de nivelul scăzut de poluare a mediului.

Vom mânca carne sau ouă produse în laborator

Lăcrămioara Frăsineanu - manager proiect Senatul Științific: Agricultura celulară își face loc timid, dar sigur, în alimentația viitorului. Produsele celulare pot deveni opțiuni viabile pentru consumatori, în viitor. Cât de sigure sunt ele pentru sănătatea umană, care vor fi normele de reglementare în acest sector, vom încerca să răspundem în conferința de astăzi.

Pe lângă alimentele tradiționale provenite de la animale sau din culturi de pământ, consumatorii din întreaga lume, vor avea acces, în viitor, la produse din agricultura celulară. Singapore este primul stat din lume, care a creat un cadru legal și a autorizat producția și comercializarea unui produs provenit din cultura celulară.

Dintre statele europene este singura țară care a investit, în acest an, 60 de milioane de euro, pentru a finanța cercetarea, start-up-urile care aleg acest segment de dezvoltare. Tot aici s-a creat și prima asociație de agricultură celulară. Deși alimentele produse în laborator sunt controlate din punct de vedere nutrițional, rămâne întrebarea legată de efectul lor asupra sănătății, pe termen lung.

Dr. Konrád Szallós-Farkas – Societatea de Medicina Stilului de Viață: Perspectivele din punct de vedere ecologic, cred că va fi o industrie care va fi mai putin  intensivă, din punct de vedere al  resurselor, dar din punct de vedere medical, îngrijorarea mea este că anumite probleme de sănătate vor fi încă prezente.

Cercetătorii iau în calcul și reticența consumatorului față de aceste produse noi și consideră că, prin educație, această barieră va putea fi depășită, în timp.

Prof. Univ. Dr. Nicoleta Stănciuc - Prodecan, FSIA Galați: Probabil va exista o rezistență, foarte multe întrebări, iar gradul ce acceptabilitate va depinde de aspectele tehnologice, dar poate, mai ales, de cele economice.

Prof. Univ. Irina Matran - UMF George Palade Tg. Mureș: Pe viitor nu avem de ce să ne temem. În UE și în alte țări din lume există reglementări în ceea ce privește autorizarea elementelor noi și se face pe baza unor studii științifice bine fundamentate. O dată ce exsită autorizație înseamnă că e sigur pentru noi, consumatorii finali.

Conferințele din cadrul Programului INOVALIMENT, organizat de Fundația Dan Voiculescu, în parteneriat cu Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din Galați și Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj au ca scop educarea publicului larg în ceea ce privește transformarea sistemului alimentar.