Insula din Mediterană unde româna se vorbeşte la orice colţ de stradă. Preoţi, antreprenori şi familii întregi s-au mutat aici pentru un trai mai bun: "Mai uşor ca în ţară"

Suntem peste tot acasă! Mai ales în Cipru, ţară cu mai puţin de un milion de locuitori şi de 25 de ori mai mică decât România. Comunitatea noastră este a treia ca mărime pe fascinanta insulă din Mediterană. Poţi să auzi limba română la orice colţ de stradă. Am descoperit acolo preoţi români şi proprietari de crame, care desfată localnici şi turişti cu credinţă şi vinuri de lux. Pe lângă ei, cameriste, chelneri şi barmani transformă vacanţele în amintiri memorabile pe insula Afroditei.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Drumul românilor începe la poalele Troodos, cel mai mare lanț muntos din Cipru, o evadare răcoroasă în timpul lunilor de vară, când temperaturile ajung la 38 de grade Celsius. Prima oprire - Mănăstirea Kykkos, una dintre cele mai renumite din Cipru, ridicată acum o mie de ani şi inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Zeci de mii de turişti o admiră în fiecare an.

Părintele Meletie a venit din România în Cipru în 1997

Cel care le deschide porţile este un român, părintele Meletie. În urmă cu aproape 30 de ani, doi fraţi din Suceava s-au dus acolo să picteze mănăstirea şi au povestit acasă despre biserica impresionantă. Părintele Meletie şi trei preoţi au decis să se stabilească în ea.

"În Cipru exista şi există în continuare o problemă cu tinerii care să meargă la mănăstire. Prin aceşti pictori, le-au propus dacă cunosc un grup de părinţi ca să vină. În 1996 au început discuţiile, în 1997 am ajuns noi", povesteşte părintele Meletie.

Dragoș Chiper, afacere în insula din Mediterană

Coborâm din munți, iar de pe marginea drumului ne face cu ochiul o cramă. Primirea ne-o face tot un român. Dragoș Chiper s-a mutat în Cipru acum 14 ani și a ajuns managerul uneia dintre cele mai vechi şi populare crame de pe insulă. 

"Crama a fost dată din tată în fiu până în anul 1998 când un om de afaceri din Germania a cumpărat crama. Atunci, crama producea în medie în jur de 10.000 - 15.000 de sticle pe an, acum, însă, producţia s-a extins la 100.000 - 150.000 de sticle pe an", povesteşte Dragoş Chiper, manager cramă.

Fiecare sticlă cu vin are povestea ei. Vedeta Ciprului este o licoare dulce, stoarsă din două soiuri de struguri pe care îi găsim doar în câteva sate de pe insulă. Nu are pic de zahăr adăugat, toată dulceaţa vine din boabele lăsate în soare între 3 și 8 zile până se stafidesc şi dau aromă. "E un vin făcut pentru relaxare. După o zi grea la muncă, mai lăsăm bericica şi ne punem puţin în păhăruţ. Explozia de arome e incredibilă", spune Dragoş Chiper, manager cramă.

"Vă rog frumos să vizitaţi România"

Chiar dacă a plecat de mult din ţară, sufletul lui Dragoş a rămas acasă. "Toţi turiştii care îmi vin şi mă întreabă de unde sunt şi îi rog, vă rog frumos să vizitaţi România. Litoralul românesc, tot ce are nevoie este de un marketing apropiat cu cel al Ciprului, de puţină întreţinere şi preţuri accesibile", adaugă Dragoş Chiper, manager cramă.

Pe mica insulă din Mediterană se bronzează anual cam 80.000 de români. Aproape la fel de mulţi merg acolo să muncească. Salariu minim net este 850 de euro, dublu faţă de România. Iar chiriile şi preţurile alimentelor pot fi uneori mai mici decât la noi. 

Maria şi-a refăcut viaţa în Cipru, departe de casă

Maria Guzu a plecat din Buzău o dată cu valul de români care a emigrat în timpul crizei financiare din 2008. "Când am venit în Cipru, am venit cu gândul să stăm un an de zile. După un an s-a mai amânat un an, iar un an şi avem 16 ani de când suntem (n.r. aici). Este mai uşor ca în România. Avem bani mai mulţi, putem să strângem şi să trimitem şi la copii acasă", povesteşte Maria Guzu, cameristă.

Andreea Gâlea este chelneriţă şi, după şapte ani de muncă în Cipru, a vrut să se întoarcă în ţară. A rezistat doar doi ani. În 2017 s-a întors pe insulă cu soţul şi fetiţa care trebuia să înceapă şcoala. "La început a fost puţin greu pentru că nu ştia limba, nu ştia nimic. Ea a făcut grădiniţă în România, am adus-o aici direct în clasa întâi, dar sistemul de învăţământ e mult mai uşor decât în România. S-a adaptat destul de repede. Nu cred că o să ne întoarcem în ţară", spune Andreea Mariana Gâlea, ospătar.

Estimările arată că în Cipru sunt stabiliţi sau lucrează sezonier peste 50.000 de români.